Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a declarat vineri, la Timişoara, că legislaţia actuală asupra patrimoniului trebuie revizuită, deoarece există multe obstacole administrative şi subiectivism în evaluarea bunurilor de patrimoniu, el adăugând că ar fi necesară şi o nouă lege a culturii, care să fie adoptată în urma unor consultări cu toţi partenerii implicaţi.
El a subliniat că artiştii din domeniul artelor vizuale sunt cel mai puţin susţinuţi, toate costurile, de la materiale până la chirii, fiind suportate de ei, în timp ce alte domenii beneficiază de diverse forme de sprijin din partea statului.
„În momentul de faţă, ştim că dintre multele meserii vocaţionale care sunt în domeniul culturii, singurii care sunt împovăraţi de tot sunt artiştii din domeniul artelor vizuale. De la facturile până la cele necesare, rechizite, materie primă etc, până la chirii, totul stă pe umerii lor, fără să existe o abordare transversală din partea statului pentru a susţine această povară. Toţi ceilalţi, din orice alt domeniu, de la jurnalişti la artişti de scenă, de muzică, orice alt domeniu beneficiază mai mult sau mai puţin de susţinerea statului, fie sub forma instituţionalizată, fie prin diverse alte forme, dar artiştii vizuali sunt pe cont propriu. Eu cred că aici este nevoie de o intervenţie sistemică şi soluţia o văd în ceea ce se numeşte şi este de foarte mulţi ani aşteptată – legea culturii. Lucrăm la ea, dar să ştiţi că este foarte mare nevoie de consens. Am avut unele dezbateri în ultima perioadă. Oricând am fost în situaţii de a lua decizii majore de impact, niciodată nu le-am făcut din birou. Deci, doar pe bază de consultări”, a declarat presei, ministrul Culturii, potrivit Agerpres.
Demeter Andras Istvan a arătat că s-a convins în urma consultărilor avute până acum că suntem, în continuare, în aceeaşi situaţie de 35 de ani – „să schimbăm orice, oricând, dar să nu înceapă cu mine, să nu înceapă cu noi”.
El a subliniat că în cultură nu ar trebui să existe domenii vitregite, iar şansele să fie aceleaşi pentru toţi.
„Constituţia, aşa cum este ea structurată în articolele care vorbesc de educaţie, cultură, libertatea de creaţie de expresie, este foarte clară şi este o constituţie, zic eu, extrem de prietenoasă, de ofertantă. Aceste prevederi constituţionale sunt ceea ce cred că trebuie la noi acum şi aici. Problema este că între Constituţie şi legislaţia de bază – care se cifrează pe la 35 – 40 de legi de sector, legişoare şi legile de sistem care ne ating şi pe noi, cultura – nu există o lege transversală de sistem, legea culturii, aşa cum, de exemplu, există în sănătate sau în educaţie. Toată legislaţia noastră este moştenită şi transpusă din socialism şi este construită pe instituţii, pentru că ele au fost moştenite. Doar că, între timp, viaţa, societatea, s-a schimbat, s-a dezvoltat fenomenul privat şi în cultură. Legislaţia, în general, nu vorbeşte despre acest lucru, pentru că reglementează instituţii, nu activităţi, nu funcţiile culturii. Dacă facem acest switch şi ne apucăm de reglementarea activităţilor pe diverse sectoare culturale, atunci vom putea crea acel echilibru atât de necesar între cultura guvernată de dreptul privat şi cultura guvernată de dreptul public”, a argumentat ministrul Culturii.
Citește și:
Raluca Turcan, atac la ministrul UDMR al Culturii: Cere reorganizarea unei instituții unde voia să fie manager, dar nu a luat concursul
Editor : B.E.
