Rusia se ”panichează” din cauza unor atacuri recente ucrainene cu dronă, inclusiv cele care au atins Sankt Petersburgul, declară miercuri, într-un interviu acordat AFP la Bruxelles, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas.

”Asta arată în mod clar panica părţii ruse şi explică de ce ei îşi intensifică atacurile teroriste. Ei nu ştiu ce să facă împotriva acestor lucruri”, declară ea în acest interviu.

Drone ucrainene au atins instalaţii energetice şi militare la Sankt Petersburg, miercuri dimineaţa, ziua deschiderii unui tradiţional Forum economic.

Kremlinul a ameninţat cu ”răspunsuri sistematice” acestor atacuri ale Kievului, care intervin la o zi după uciderea a 23 de persoane în Ucraina, într-o salvă masivă de rachete şi drone ruseşti.

Ucraina şi-a intensificat recent atacurile împotriva unor ţinte militare şi energetice ruseşti, ca represalii faţă de bombardamente zilnice ale Rusiei în oraşe şi vizând infrastructuri ucrainene.

Iar în acelaşi timp, Rusia lui Vladimir Putin ”pierde bani, oameni”, iar din acest motiv ”îşi creşte atacurile împotriva civililor” ucraineni, a explicat fostul premier eston.

Tăieri recente ale Internetului în Rusia au ca scop să împiedice populaţia să înţeleagă ce se întâmplă, pentru că ”asta ar ridica, evident, probleme foarte serioase lui Putin şi regimului său”, a mai declarat Kallas, care este vizată de urmăriri judiciare în Rusia, unde este o adevărată ”oaie neagră” a Kremlinului.

Preşedintele rus a ales să ”terorizeze şi mai mult, cu scopul de a crea frică, şi pentru că el se află într-o poziţie de slăbiciune pe câmpul de luptă”,a dat ea asigurări, adăugând că scopul este să ”spargă rezistenţa ucrainenilor” şi ”determinarea societăţilor noastre”.

”N-AM VĂZUT O VOINŢĂ REALĂ DE A NEGOCIA”

Referitor la negocierile de pace, lansate anul trecut de către Statele Unite, dar care se află în prezent într-un punct mort, Kallas a denunţat, încă o dată, refuzul Moscovei de a se aşeza cu bună-credinţă la masa negocierilor.

”Noi n-am văzut, de partea rusă, o reală dorinţă de a negocia: ei şi-au avansat revendicările maximaliste, dar n-au făcut nici măcar o singură concesie, nici, ştiţi, cel mai mic pas înapoi”, a declarat ea,.

Important este, aşadar, în opinia sa, să se continue să se accentueze presiunile asupra Rusiei, pentru a-i ”împinge să vorbească cu ucrainenii”.

Uniunea Europeană (UE) discută despre un nou ”pachet” de sancţiuni împotriva Moscovei – al 21-lea de la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022.

”Avem un obictiv foarte clar în minte; ţintirea industriei militare, ţintirea insitutţiilor financiare, pentru ca ele să nu mai poară aduna capitaluri pentru a finanţa acest război”, a precizat ea.

Unul dintre elementele-cheie ale acestor noi sancţiuni va fi încercarea de a menţine la unul dintre cele mai scăzute niveluri posibile veniturile petroliere ale Rusiei, principala sursă de finţare a războiului său în Ucraina, a mai explicat Kallas.

Share.
Exit mobile version