Moșii de vară, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, reprezintă una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor plecați dintre noi, potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe Române. În anul 2025, această comemorare are loc sâmbătă, 7 iunie, în ajunul Duminicii Rusaliilor.
Potrivit credinței populare, în această perioadă, sufletele celor plecați dintre noi se întorc temporar printre cei vii, așteptând rugăciuni, milostenii și daruri simbolice din partea celor rămași. Aceste gesturi de pomenire, numite în termeni populari „pomeni”, au rolul de a aduce mângâiere sufletelor din lumea de dincolo și de a întări legătura spirituală dintre cele două lumi.
Ce semnifică sărbătoarea Moșilor de vară
Această zi, cu o semnificație liturgică și spirituală profundă în calendarul ortodox, este dedicată pomenirii generale a tuturor celor adormiți. În rânduiala bisericii ortodoxe, Moșii de vară fac parte din cele două sâmbete principale rezervate rugăciunii colective pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice, respectiv:
- Sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de Carne, cunoscută și sub denumirea de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, numită și „Moșii de iarnă”;
- Sâmbăta care precede Duminica Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), cunoscută drept „Moșii de vară”.
Ce alimente se dau de pomană în Sâmbăta Morților, Moșii de vară 2025
Unul dintre cele mai importante și răspândite obiceiuri legate de Moșii de vară este împărțirea alimentelor de pomană pentru sufletele celor adormiți. Încă din primele ore ale dimineții, credincioșii se îndreaptă spre biserici pentru a participa la Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului, un moment de rugăciune colectivă pentru odihna sufletelor celor plecați dintre noi.
După încheierea slujbei, se împart pachete cu mâncare, băutură și alte daruri pregătite special pentru această ocazie. Printre alimentele oferite la Moșii de vară se numără plăcinte, carne de miel, ceapă și usturoi verde, orez cu lapte și cireșe. Toate acestea sunt însoțite, de regulă, de colivă, colaci, lumânări aprinse și vase de lut sau porțelan, iar oferirea se face cu formula tradițională „Dumnezeu să-i ierte” sau „Să fie primit”.
Câte farfurii se dau de pomană în Sâmbăta Morților
Numărul de farfurii sau vase care se dau de pomană la Moșii de vară nu este fixat canonic, dar există tradiții populare și obiceiuri locale care pot influența, pe alocuri, acest obicei.
Potrivit tradițiilor, 5, 7 sau 9 farfurii se impart de pomană în Sâmbăta Morților. Uneori, se spune că se dau de pomană câte farfurii sunt necesare pentru fiecare suflet pomenit din familie (de exemplu, pentru părinți, bunici, frați etc.). De asemenea, în unele regiuni, gospodinele aleg să dea 12 farfurii, simbolizând cei 12 Apostoli sau o „pomană completă”.
În tradiția ortodoxă românească, numerele impare sunt asociate cu pomenirea morților, pentru că simbolizează viața incompletă și trecerea în lumea de dincolo. Obiceiul de a da de pomană nu este doar un gest de milostenie, ci și o expresie profundă a credinței că rugăciunile și faptele bune făcute în numele celor adormiți le pot aduce alinare și lumină în viața de dincolo.
În multe zone, din țară pomana este dusă și la cimitir, unde se tămâiază mormintele, se aprind lumânări și se rostește o rugăciune în liniște. Lumânările aprinse rămân arzând pe tot parcursul slujbelor și al momentelor de rugăciune, ca semn de lumină și veșnică pomenire.
În credința populară, se consideră că liniștea sufletelor celor adormiți și întoarcerea lor pașnică în lumea de dincolo depind atât de generozitatea ofrandelor oferite în numele lor, cât și de împlinirea cu grijă a tuturor rânduielilor tradiționale.
Astfel, pomenile bogate și respectarea cu sfințenie a obiceiurilor sunt privite ca mijloace esențiale pentru împăcarea sufletelor și pentru a le asigura odihna întru Domnul.
Tradiții și obiceiuri de Moșii de vară
De Moșii de vară, pe lângă participarea la slujbele religioase și darurile de pomană, se mai păstrează și o serie de tradiții și obiceiuri, multe dintre ele având rădăcini adânci în credințele populare românești.
- În zi de sărbătoare nu se lucrează, pentru că se spune că munca poate atrage supărarea spiritelor.
- Nu se spală haine și nu se face curățenie, pentru a nu „tulbura” liniștea celor adormiți.
- Nu se doarme la amiază, pentru că sufletele morților ar putea veni și bântui casa.
- Se evită răscrucile de drumuri, considerate locuri în care se adună duhurile.
- În unele regiuni, se leagă pomi fructiferi tineri cu panglici colorate, în semn de viață și reînnoire spirituală.
- Potrivit tradițiilor vechi, în unele sate din Moldova se pune cenușă la răscruci, ca sufletele să nu se rătăcească.
În Oltenia, în ziua praznicului se oferă mâncăruri calde, proaspăt gătite, în special sarmale, orez cu lapte și plăcinte. De asemenea, se oferă de pomană și caș, ouă și lapte prins, toate acestea împărțite în vase ceramice, împodobite cu frunze de nuc. Femeile mai în vârstă spun că „pomana de Moși îți ține casa întreagă și binecuvântată”.
În Transilvania, ritualul praznicului este unul solemn și implică întreaga comunitate. Se aduc la biserică mai mulți colaci mari, numiți „pupuri”, și se oferă oamenilor, împreună cu colivă și țuică. De asemenea, tot în această zonă mormintele sunt împodobite cu ștergare țesute în casă, iar în ziua praznicului se aprind lumânări groase care sunt lăsare să ardă până la capăt.
Editor : C.S.
