Sistemul imunitar are la bază o rețea complexă de celule, țesuturi și organe, care lucrează împreună pentru a proteja organismul de bacterii, viruși sau paraziți ce pot cauza diferite afecțiuni. Pentru îmbunătățirea imunității sunt recomandate o serie de suplimente/medicamente, însă au, într-adevăr, efect pentru organism? Ce rol are alimentația echilibrată și cum influențează sistemul imunitar, potrivit medicului specialist.
Sistemul imunitar prezintă două componente: una înnăscută (protecția naturală cu care orice persoana se naște) și una dobândită pe parcursul vieții (în urma contactului cu corpi străini, pe măsură ce fiecare persoană este expusă la boli sau se protejează prin vaccinare, care acționează prin producerea de anticorpi).
Cum funcționează sistemul imunitar
În mod normal, sistemul imunitar caută să îndepărteze ori să distrugă corpurile străine (agenți patogeni) nesănătoase care pot afecta sănătatea organismului, odată pătrunse în corp, cât și distrugerea unor structuri proprii dăunătoare. Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se autoapăra în fața mai multor factori externi de natură infecțioasă precum viruși, toxine, bacterii, fungi.
Agenții patogeni care pot pătrunde cu ușurință în organism, afectând sistemul imunitar și provocând diferite afecțiuni, pot fi: substanțe biologice (toxine, veninuri) organisme infracelulare (virusuri), organisme monocelulare (bacterii, ciuperi microscopice) sau organisme pluricelulare (viermi, paraziți).
Ce înseamnă o imunitate scăzută
În momentul în care sistemul imunitar nu răspunde nevoilor organismului, această afecțiune se numește malfuncție a sistemului imunitar.
În acest caz, pot interveni stări sau probleme de sănătate precum: probleme digestive, infecții repetate în organism (la nivelul urechii, sinusurilor, la nivelul plămânilor etc), oboseală, dureri articulare/musculare, febră ușoară care poate anunța o infecție, dureri de cap, erupții pe piele (mâncărime, piele uscată și roșie), căderea părului, îngălbenirea pielii sau a ochilor, fluctuații de greutate, etc.
De ce scade imunitatea
Printre cauzele care pot favoriza slăbirea sistemului imunitar și automat scăderea capacității de apărare a organismului amintim:
- Imunodeficiența primară (o capacitată de apărare scăzută a organismului încă de la naștere);
- Stilul de viață necorespunzător ( alimentație nepotrivită, fumat, consum de alcool, malnutriția sau obezitatea);
- Anumite terapii care presupun administrarea de corticosteroizi orali și inhalatori (chimioterapice sau antibioterapice);
- Boli autoimune care atacă celulele sănătoase din corp (diabet zaharat de tipul 1, lupusul eritematos sistematic, scleroza multiplă etc);
- Predispoziția la alergii.
Sunt suplimentele eficiente pentru creșterea imunității organismului?
„Deși s-au efectuat numeroase studii pentru a vedea impactul diferitelor substanțe și suplimente (din medicamente) asupra imunității, cercetătorii consideră că nu există încă dovezi clare, directe, care să ateste eficiența lor. Nu se știe, de exemplu, dacă o plantă care pare să crească nivelul de anticorpi din sânge este cu adevărat benefică pentru imunitate în ansamblu.
Da, vitaminele A, C și D, precum și zincul, fierul, cuprul și acidul folic au rol important în mecanismul complex de apărare al sistemului imunitar, însă nu există dovezi clare care să arate că suplimentele de minerale sau vitamine (medicamente/pilule) chiar îmbunătățesc imunitatea, dacă nu există deficiențe în organism”, spune medicul nutritionist Șerban Damian.
Există alimente bune pentru creșterea imunității?
“Nu există alimente minune, care să crească/ întărească imunitatea, ci, mai degrabă, soluția pentru a ne întări sistemul imun este de a avea o alimentație echilibrată, bazată pe o varietate de alimente (fructe și legume), activitate fizică în aer liber în mod regulat(chiar și plimbări). Există alimente care au în compoziția lor, în mod natural, substanțe nutritive bune pentru organismul uman.
Dacă o persoană are un stil de viață nesănătos, haotic, și nu consumă alimente nutritive (bogate în fibre, minerale și vitamine) atunci, un consum, deodată, în cantități mari, de fructe și legume (portocale, lămâi, țelină, pătrunjel, sfeclă etc) da, va ajuta corpul să se regenereze. Însă, nu asta este soluția optimă, ci un echilibru alimentar, un plan de mese care să conțină alimente din toate categoriile.
Dacă există un echilibru presupus sau dovedit (presupus, în cazul în care s-a recomandat/urmat un tratament cu antibiotic cu spectru larg, atunci se pot folosi, pe termen scurt, probiotice farmaceutice sau din surse alimentare (iaurt, kefir, varză murată, murături fermentate în saramură etc). Nu este indicat să consumăm aceleași alimente în fiecare zi, ci să diversificăm, pentru ca organismul să își ia nutrienții de care are nevoie din mai multe surse.
În cazul copiilor, suplimentul cu vitamina D este singurul recomandat, încă de la naștere, care chiar aduce beneficii organismului”, a declarat pentru Digi24 Alexis Cochino, Medic Primar Pediatru, specialist Alergologie și Imunologie.
Ce rol are vitamina D în organism
„Vitamina D este o vitamină liposolubilă (solubilă în grăsimi sau în uleiuri) cu rol important la nivelul mai multor aparate și sisteme din corp. Are un rol complex în funcționarea optimă a organismului și, din acest motiv, se vorbește adesea despre vitamina D ca fiind un hormon, nu decât o simplă vitamină.
Este importantă pentru sistemul osos, sistemul muscular și poate fi considerată un adjuvant în prevenirea bolilor auto-imune. Efectele benefice ale suplimentării cu vitamina D3 sunt cu adevărat importante atunci când există un deficit în corp, în urma testării.
Vitamina D3 nu se folosește în cantități mari, deoarece poate avea efect resorbtiv la nivelul osului. (rebsorbție = proces de absorbție lentă/treptată a unui țesut sau organ, de regulă străin organismului).
Pentru adulți sau femei aflate la menopauză, vitamina D3 se folosește în combinație cu medicamente antiosteoporotice sau formatoare de masă osoasă, bifosfonați (clasă de medicamente ce tratează osteoporoza și, prin eficacitatea lor, au capacitatea de a inhiba resorbția osoasă și care au nevoie de adjuvant vitamina D3).
Sursa cea mai importantă pentru sintetrizarea/obținerea vitaminei D este pielea prin expunerea la soare. Așadar, în perioadele în care nu există o expunere la soare, valoarea vitaminei D3 poate fi mai mică și este nevoie de suplimentare”, a declarat pentru Digi24 Rodica Petriș, Medic Primar Endocrinolog.
Factori care influențează imunitatea organismului
“Da, există factori care pot influența scăderea imunității organismului, iar aici putem include poluarea, lipsa odihnei, un somn agitat sau chiar ore prea puține de somn, lipsa timpului petrecut în natură, folosirea unor medicamente în mod inadecvat (medicamente cu cortizon folosite pentru a inhiba/atenua anumite reacții inflamatorii, iar exemple des folosite la noi sunt medicamente precum: Dexametaxonă, Prednison, Medrol, Hidrocortizon etc – Denumirea comercială internațională a medicamentelor).
Toate acestea pot scădea rezistența organismului în fața infecțiilor și nu numai”, a mai precizat Medicul Pediatru Alexis Cochino, specialist Alergologie și Imunologie.
Ce poți face pentru susținerea imunității, în mod natural
“Organismul, inclusiv imunitatea, funcționează în contextul unui stil de viață echilibrat, care include odihnă suficientă, mișcare regulată, un consum de alcool cu moderație, o greutate în limite normale, un plan alimentar diversificat cu cât mai multe fructe și legume proaspete. Așa putem ajuta organismul să fie mai rezistent în fața bacteriilor și virușilor care pot afecta sănătatea, mai ales în sezonul rece”, a declarat medicul nutritionist Șerban Damian.
