Reorganizarea instituției care ar trebui să trateze situația consumului de droguri în România a intrat în linie dreaptă, în condițiile în care Guvernul a publicat în dezbatere publică o Hotărâre care reglementează modul în care va funcționa noua agenție. Există, însă, temeri că reorganizarea este făcută doar pe hârtie și că schimbarea de paradigmă a statului român rămâne doar la nivel de discurs, după cum a subliniat expertul Vlad Zaha, într-o declarație acordată Digi24.ro.
„Tinerii care cad pradă traficanților de droguri nu mai pot fi tratați ca infractori, ci ca victime. Este nevoie de o abordare modernă a acestui fenomen, pentru că simpla represiune nu ajută. Copiii noștri pot greși, dar locul lor nu este la închisoare! Ei trebuie tratați și apoi reintegrați. Pentru că au viața înainte”, declara premierul Marcel Ciolacu, pe 14 noiembrie 2024.
La finalul anului 2024, Guvernul a desființat, prin Ordonanță de Urgență, Agenția Națională Antidrog (ANA), aflată în subordinea Ministerului de Interne.
În același timp, Ordonanța de Urgență mai prevedea înființarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
La începutul lunii ianuarie, Guvernul a lansat în dezbatere publică Hotărârea care reglementează organizarea și funcționarea noii Agenții. Limita pentru transmiterea sugestiilor este 20 ianuarie, iar consultarea publică ar trebui finalizată până pe 8 februarie.
„Diferența dintre vorbe și fapte e monumentală”
Digi24.ro a stat de vorbă cu Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, cercetător în Marea Britanie și, în același timp, o voce importantă a societății civile în acest domeniu.
„Trebuie să fim foarte clari asupra faptului că în România ultimilor 35 de ani diferența dintre vorbe și fapte este monumentală, adică putem vorbi și arăta deschidere la nesfârșit și apoi să facem exact ce am făcut și până acum sau să nu facem nimic (…) Deci trebuie să fim foarte rezervați în a aplauda orice fel de modificări”, a declarat Vlad Zaha, pentru Digi24.ro, comentând declarațiile premierului Marcel Ciolacu.
Expertul arată că noua agenție, în forma propusă în acest moment de Guvern, ar face același lucru ca Agenția Națională Antidrog. Un element pozitiv, însă, este faptul că instituția nu va mai fi în subordinea MAI, ci în subordinea prim-ministrului, arată Vlad Zaha.
„Ca structură de funcționare în sine nu ne putem pronunța, în sensul că ar fi bună sau rea. Este o structură care, dacă ar funcționa într-un context în care acordă importanță dovezilor și celor mai bune practici, atunci ar putea să opereze, bineînțeles, fără nicio problemă”, a subliniat expertul contactat de Digi24.ro.
Ce conține Hotărârea pusă în dezbatere publică
Potrivit Hotărârii, Agenția va funcționa ca „organ de specialitate al administrației publice centrale (…) în coordonarea prim-ministrului”.
„Agenția stabilește concepția și coordonează, evaluează și monitorizează la nivel naţional politicile în domeniile prevenției consumului ilicit de droguri și a dependenței de droguri, al adicțiilor, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu”, arată Hotărârea pusă în dezbatere publică de Guvern.
Printre atribuțiile Agenției, se regăsesc următoarele:
- elaborează, pe baza propunerilor instituţiilor cu atribuţii în domeniu, Strategia naţională antidrog şi planul său de acţiune, pe care le supune spre aprobare Guvernului;
- colaborează cu organizaţiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia naţională antidrog;
- efectuează studii, cercetări şi analize privind evoluţia fenomenului şi consumului ilicit de droguri;
- face propuneri de armonizare, actualizare şi adaptare a legislaţiei în domeniu cu reglementările internaţionale, pe baza datelor legate de amploarea şi caracteristicile naţionale ale traficului şi consumului de droguri, iniţiază acte normative în domeniu;
Cine va face parte din noua Agenție
Agenția va fi condusă de un președinte (cu rang de secretar de stat, numit de prim-ministru). Acest lucru, după cum arată expertul consultat de Digi24.ro, ar presupune că numirile în funcții se vor face tot din punct de vedere politic.
Președintele Agenției este cel ce va numi și Consiliul științific, format „din personalităţi marcante din domeniul ştiinţific sau academic”. Consiliul, potrivit Hotărârii, „asigură cadrul de dezbatere a politicilor, strategiilor sectoriale, proiectelor și programelor antidrog”.
Consiliul științific al ANA (agenția desființată) era condus de doi președinți care aveau împreună 182 de ani, după cum a arătat un articol publicat de PressOne în 2023.
Constantin Bălăceanu-Stolnici (președinte de onoare) a murit între timp la vârsta de 100 de ani, iar președintele Consiliului era academicianul general maior Victor Voicu, care susținea că virusul care a provocat pandemia globală din 2020 putea fi o „armă biologică”, potrivit aceleiași surse.
CITEȘTE ȘI: Cum luptă România cu drogurile: Cu 14 procurori antidrog în toată țara, pedepse cu suspendare, organizare instituțională de-a-ndoaselea
„(n.r. Consiliul științific al ANA) a fost criticat în nenumărate rânduri (…) pentru faptul că în el se regăseau oameni cu probleme de tot felul (…) Totul era înspre zona de forță, de poliție, de armată (…) Este cât se poate de posibil să avem aceleași numiri, aceleași legături politice controversate, bazate mai degrabă pe funcții, pe relații, decât pe știință și pe bune practici”, a comentat Vlad Zaha pentru Digi24.ro.
Ce ar îmbunătăți Vlad Zaha
Vlad Zaha a subliniat pentru Digi24.ro că va propune ca noua Agenție să vizeze, pe lângă prevenirea consumului de droguri, și reducerea riscurilor și daunelor provocate de consumul stupefiantelor – adică principiul de „harm reduction”.
„După ce că nu ai prevenție sau eșuezi în a preveni începutul debutului consumului de droguri, trebuie să ajungi să previi daunele din timpul consumului, adică să ai un fel de consum responsabil pentru oamenii care deja consumă droguri, dar nu au nevoie de tratament sau de internare”, a mai menționat expertul.
Criminologul a dat ca exemple de măsuri pentru „harm reduction” ideea de a limita infecțiile cu transmitere prin sânge (în cazul persoanelor care consumă substanțe injectabile) sau prevenirea supradozelor (de exemplu, prescrierea medicamentelor care să poată „reversa” supradozele, adică să salveze vieți).
„Această nouă agenție ar trebui să se ocupe și de acest aspect, că nu mai este nimeni, nu mai este nicio instituție a statului care să se ocupe de așa ceva. Trebuie să se uite la dovezi, să se uite la ce funcționează și salvează viețile oamenilor care consumă droguri”, arată Vlad Zaha.
Principiul de „harm reduction” a fost recunoscut în anul 2024 de o organizație de profil din subordinea Organizației Națiunilor Unite (ONU) drept „o parte importantă din răspunsul eficient” în ceea ce privește consumul drogurilor.
Menționăm că în mediul online a fost creată o petiție prin care i se propune premierului Marcel Ciolacu numirea lui Vlad Zaha în funcția de președinte al noii Agenții. Deși s-au strâns între timp 18.000 de semnături, acest lucru este puțin probabil să se întâmple. Zaha nu are nicio implicare în lansarea acestei petiții.
