Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat oficial concluziile adunărilor generale ale tuturor parchetelor din țară, convocate în contextul conflictului cu Guvernul pe tema proiectului care modifică pensiile magistraților. Parchetul General, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii se alătură judecătorilor și își vor suspenda activitatea, dar vor soluționa „doar cauzele cu caracter urgent”.
Important de menționat că din comunicatul CSM reiese că Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) nu s-au alăturat protestului procurorilor. În cazul DIICOT este menționat doar că s-a desfășurat adunarea generală a procurorilor.
În rest, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii au decis (cu unanimitate de voturi ale procurorilor) să se alăture protestului, în forma stabilită de procurorii Parchetului General. Acest lucru înseamnă că doar 13 parchete de pe lângă judecătorii nu s-au alăturat protestului.
CITEȘTE ȘI: Ce soluții vede o fostă membră CSM în conflictul dintre Guvern și magistrați: „Nu e de tăiat dintr-o dată, dar nici de păstrat totul”
Cum se manifestă protestul procurorilor și judecătorilor?
Protestul procurorilor este manifestat, potrivit CSM, prin:
- Suspendarea activității, urmând a fi soluționate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele în care se impune luarea măsurilor arestării preventive sau a arestului la domiciliu, punerea în executare a mandatelor europene de arestare și a cererilor de extrădare, cauzele cu inculpați față de care au fost dispuse măsuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protecție provizorie emise de către organele de poliție) și alte situații operative care nu suportă amânare;
- Suspendarea activității de relații cu publicul și primire în audiență;
- Susținerea formelor de protest ce vor fi adoptate de către instanțele judecătorești.
Pe lângă emiterea unui aviz negativ cu privire la proiectul prin care Guvernul vrea să modifice pensiile magistraților, reprezentanții unui parchet au cerut sesizarea Curții Constituționale a României pentru a constata existența unui conflict de natură constituțională între două dintre cele trei puteri ale statului: Judecătorească și Executivă. Detalii, aici.
CITEȘTE ȘI: Augustin Zegrean, despre modificările aduse de coaliție în cazul magistraților: „Pe sistemul mergeți la lucru că vă mai dau 100 de lei”
În ultimele două zile, toate cele 16 curți de apel din țară, dar și alte tribunale sau judecătorii au anunțat că își vor suspenda activitatea.
În principal, judecătorii vor mai trata următoarele tipuri de cazuri:
- În materie penală, este vorba de măsurile preventive, măsurile de siguranță cu caracter medical și cererile privind emiterea mandatelor de supraveghere.
- În materie civilă, este vorba de măsuri de protecție a minorilor (încuviințare adopție sau plasament de urgență, de exemplu), măsuri asiguratorii, ordonanțe președințiale în situații de risc privind integritatea minorilor și acordarea/stabilirea de tratamente medicale, răpirile internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și suspendarea grevelor.
În același timp, și în penal, dar și în civil, judecătorii pot lua decizii în cauze pe care le apreciază drept „extremă urgență” și vor continua să redacteze hotărâri din cauze deja soluționate.
„Suspendă soluționarea cauzelor, cu excepția celor care au în care se exercită funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în faza de urmărire penală, a cauzelor având ca obiect dispoziția asupra măsurilor prevenitve privative de libertate , luare măsură declarare indezirabil, custodia publică, suspendarea executării actelor administrative”, sunt cazurile judecate de Curțile de Apel.
Coaliția a schimbat condițiile de pensionare și cuantumul pensiei în noul proiect
În ședința de marți seară, susținută de liderii coaliției la Guvern, s-a decis schimbarea proiectului inițial care modifica pensiile magistraților.
Varianta adoptată în ședința coaliției prevede ca pensiile magistraților să fie limitate la 75% din ultimul salariu net încasat în activitate, potrivit surselor citate de Digi24. Propunerea inițială prevedea ca acest prag să fie 70% din ultimul venit.
De asemenea, coaliția a convenit ca perioada de tranziție până când vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 65 de ani să crească de la 10 ani (varianta inițială), la 15 ani, potrivit acelorași surse.
Proiectul ar urma să fie adoptat în ședința Guvernului de vineri, 29 august.
Ce reclamă magistrații?
CSM a subliniat, într-un comunicat trimis pe 21 august, că au „escaladat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori”.
Această escaladare, în opinia CSM, s-ar manifesta prin:
- „luări de poziție repetate ale reprezentanților care compun coaliția de guvernare” care „urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora”;
- „intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar”;
- „promovarea agresivă” din zona factorului politic și a mass-mediei „care îl susține” a ideii că intenția premierului Ilie Bolojan de a modifica pensiile speciale ale magistraților „ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii”;
- „ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar” și „punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosferă de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic”;
- și „disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați”, deși „sunt bine cunoscute” eforturile judecătorilor și procurorilor „care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism”;
CSM sublinia că toate acțiunile de mai sus ar avea ca scop „să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiției tot ceea ce își dorește”.
Forul magistraților a mai transmis că „orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar” și să conțină inclusiv „o justificare transparentă a măsurilor și asigurarea proporționalității acestora cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare”.
CSM mai menționa că modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților „afectează grav independența justiției” și că nu există „nicio justificare a acestui demers în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea 282/2023”.
CITEȘTE ȘI: Cum arată ultima reformă a pensiilor speciale ale magistraților, invocată de șefa CSM: „Noi ne liniștisem”
În același timp, CSM mai sublinia că propunerile Guvernului de a modifica pensiile magistraților reprezintă „o atitudine inadmisibilă care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice”.
În plus, forul magistraților a mai acuzat Guvernul Bolojan că și-a manifestat puterea într-un mod „contrar principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale”.
Editor : M.G.