Parchetul European Antifraudă (EPPO), condus de Laura Kovesi, a realizat în 2024 un total de 2.666 de investigaţii active privind fraude fiscale de 24,8 miliarde de euro, care au vizat bugetul comunitar. Valoarea fraudelor găsite de procurorii europeni este cu 22,5% mai mare decât în 2023, potrivit raportului anual al agenţiei, publicat luni.

Aproximativ 13,15 miliarde de euro, peste jumătate din totalul investigat în 2024, pot fi legate de fraude transfrontaliere în domeniul TVA şi implică practic întotdeauna organizaţii infracţionale, avertizează raportul EPPO, potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres.

Într-un comunicat, procurorul-şef european, Laura Kovesi, a îndemnat Uniunea Europeană să îmbunătăţească toate capacităţile Parchetului European pentru că, a asigurat ea, acesta a fost proiectat la scară mică pentru a face faţă la „ceea ce erau considerate infracţiuni de nişă” care afectează interesele financiare şi bugetul UE, însă realitatea este diferită.

„După trei ani de activitate, în care am descoperit un nou continent al infracţiunii, capacitatea EPPO trebuie să se adapteze la realitate”, a avertizat Kovesi, citată într-un comunicat EPPO.

Activitatea EPPO va crește

Raportul indică, de exemplu, că EPPO a îngheţat active în valoare de 849 de milioane de euro în 2024 şi că, până la pronunţarea definitivă a cauzelor implicate, această cifră „reprezintă de aproape 11 ori bugetul EPPO pentru 2024”.

Pe parcursul anului 2024, EPPO a deschis peste 1.500 de anchete în dosare care au reprezentat circa 13.070 de milioane de euro în fraudă fiscală şi estimează că activitatea sa „va continua să crească”, deoarece s-a îmbunătăţit detectarea fraudelor la nivel european.

Din totalul anual, 311 cazuri au fost legate de fonduri de redresare post-pandemie şi au afectat aproximativ 2,8 miliarde de euro din bani publici, o cifră care este de aşteptat să crească în următorii ani „în contextul implementării accelerate” a acestor plăţi.

Plângeri de la persoane fizice

Fondurile destinate redresării au reprezentat, totuşi, doar al treilea subiect cu cele mai numeroase cazuri de fraudă, după programele de dezvoltare regională şi urbană şi programele de dezvoltare agricolă şi rurală.

„Creşterea anchetelor penale a fost o constantă de când EPPO şi-a început operaţiunile în iunie 2021, ceea ce demonstrează că prevalenţa infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE a fost subestimată de mult timp”, se arată într-un comunicat al EPPO.

Majoritatea celor 6.547 de plângeri primite de EPPO, adică peste 70%, au provenit de la persoane fizice, iar aproximativ 27% au venit de la autorităţile naţionale, în timp ce doar 1,7% au fost trimise de instituţii sau agenţii ale UE.

De asemenea, Parchetul European a înregistrat 205 rechizitorii în instanţele naţionale, cu 47% mai mult decât în 2023, şi a trimis 161 de ordine de anchetă şi solicitări de asistenţă judiciară reciprocă unor ţări care nu fac parte din EPPO, atât în cadrul, cât şi în afara UE.

Editor : Bogdan Păcurar

Share.
Exit mobile version