Judecătorii francezi au condamnat vineri la închisoare patru bărbaţi bulgari într-un proces fără precedent referitor la o operaţiune suspectată a fi o acţiune de război hibrid a Rusiei, relatează POLITICO.
Grupul a fost găsit vinovat de conspiraţie pentru că anul trecut a vandalizat memorialul Holocaustului din Paris marcând cu vopsea mâini roşii, într-o operaţiune ce a constituit în mod clar o „interferenţă” străină, a declarat judecătoarea în faţa instanţei din Paris.
Acţiunea a fost „o operaţiune coordonată din străinătate cu intenţii ostile”, cu scopul de „a agita opinia publică, de a accentua diviziunile existente pentru a fractura şi mai mult societatea franceză”, a adăugat ea.
Marcarea cu 35 de mâini roşii a memorialului, în luna mai a anului trecut, alături de alte zeci de clădiri pariziene, este primul dintre cele nouă cazuri similare investigate în prezent de autorităţile franceze care a ajuns în faţa instanţei.
Diferite alte acţiuni, de la capete de porc aruncate la moschei până la sicrie plasate lângă Turnul Eiffel, urmează un model similar.
Acestea au implicat grupuri de suspecţi proveniţi din alte ţări – inclusiv Bulgaria, Serbia sau Moldova – care ar fi comis aceste acte la cererea Rusiei, într-o aparentă încercare de a alimenta tensiunile sociale, slăbind astfel un aliat cheie al Ucrainei şi subminând valorile democratice ale Occidentului.
Cei trei bărbaţi prezenţi în instanţă – unul dintre membrii grupului rămâne în libertate – şi-au recunoscut implicarea în acţiune din prima zi a procesului, dar au negat cu tărie motivele antisemite sau faptul că ar fi participat de bunăvoie la o operaţiune condusă de Rusia.
Notele serviciilor de informaţii citate parţial în instanţă şi văzute de POLITICO au dezvăluit ceea ce pare a fi un modus operandi pentru astfel de operaţiuni, cu ordine trimise prin Telegram liderilor grupului, care angajau reprezentanţi de rang inferior pentru a îndeplini actele.
„Nu există spioni” în această instanţă, a declarat Camille Di Tella, avocata lui Kiril Miluşev, inculpat în vârstă de 28 de ani, care a afirmat că a acceptat să facă o scurtă călătorie la Paris doar în scop recreativ şi că a filmat amprentele roşii în timp ce era beat, fără să-şi dea seama unde se află.
Gheorghi Filipov, în vârstă de 36 de ani, care a pictat mâinile roşii pe Zidul Dreptăţii al memorialului, a izbucnit în lacrimi în declaraţia sa finală în faţa instanţei, spunând că fiul său de nouă ani l-a văzut la televiziunea bulgară etichetat drept spion rus. „A spus că îi este ruşine cu mine. Şi mie îmi este ruşine”, a mărturisit el. Filipov a explicat tatuajele sale mari, care reprezintă simboluri neonaziste, prin faptul că s-a alăturat unui grup naţionalist în tinereţe, după o copilărie marcată de violenţă, în timpul tranziţiei spre democraţie a Bulgariei din anii 1990.
Nikolai Ivanov, în vârstă de 42 de ani, a fost descris în notele serviciilor de informaţii citite în instanţă ca fiind probabilul lider şi orchestrator al operaţiunii, în timp ce se afla în Bulgaria primind instrucţiuni prin Telegram în limba rusă. Ivanov, despre care notele serviciilor secrete spun că a fost în contact cu spioni ruşi suspectaţi, nu a reuşit să convingă judecătorii că a fost „păcălit” de un prieten, Mircio Anghelov, singurul dintre cei patru care este încă în libertate.
Ivanov a fost condamnat la patru ani de închisoare.
Anghelov, în vârstă de 27 de ani, care a fost descris în instanţă ca principalul organizator pe teren, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare.
Filipov şi Miluşev, care au fost plătiţi în schimbul participării lor la acţiune, au fost condamnaţi la doi ani de închisoare.
Cei patru bărbaţi au interzis pe viaţă să mai intre pe teritoriul francez.
Cei patru suspecţi au fost găsiţi vinovaţi cu circumstanţa agravantă de antisemitism pentru că au vizat memorialul Holocaustului.
Directorul memorialului, Jacques Fredj, a declarat joi că marcarea simbolului mâinilor roşii a fost un „cutremur” pentru supravieţuitorii Holocaustului şi familiile lor.
Suspecţii nu au fost acuzaţi totuşi de interferenţă străină, deoarece infracţiunile penale ad hoc au fost create abia după eveniment, ca răspuns la intensificarea activităţilor ruseşti care vizau ţara. Cu toate acestea, judecătoarea a spus că a ţinut cont de contextul în care s-a produs incidentul. Procurorul a solicitat judecătorilor să ţină cont de acest aspect în decizia lor, indicând un act „ostil” care viza un „simbol naţional”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
