Ilie Bolojan a anunțat, cu o zi în urmă, că Guvernul va adopta primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului printr-o procedură specială, definită în Constituție drept „asumarea răspunderii”. În acest context, pachetul de măsuri va fi adoptat doar dacă, în termen de trei zile, opoziția nu depune o moțiune de cenzură sau depune o moțiune de cenzură și aceasta nu trece de votul Parlamentului. Reprezentanții opoziției au depus, deja, în prima jumătate a anului, o moțiune de cenzură împotriva fostului Guvern condus de Marcel Ciolacu.
Modul prin care Guvernul Bolojan își propune să adopte primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, care conține, printre altele, creșterea de TVA la 21%, se numește „asumarea răspunderii” și presupune, potrivit Constituției, următoarele aspecte:
- „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”
- „Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113”
- „Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern”
- În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, este Articolul 114 din Constituție.
Articolul 113 din Constituție, invocat la al doilea punct, este cel care reglementează moțiunea de cenzură. Pe scurt, Parlamentul poate demite Guvernul dacă adoptă o moțiune de cenzură.
Dacă este respinsă, „deputații sau senatorii nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură”, potrivit articolului citat.
Deși AUR, SOS și POT au avut deja o moțiune de cenzură respinsă în luna februarie (depusă împotriva Guvernului Ciolacu II), acest lucru nu contează, pentru că același articol din Constituție subliniază că interdicția de a depune o nouă moțiune de cenzură în aceeași sesiune parlamentară nu se aplică în cazul în care Guvernul își asumă răspunderea pentru a adopta un proiect de lege.
- Teoretic, prima sesiune ordinară (din 2025) a Parlamentului s-a terminat la începutul lunii iulie, când parlamentarii au intrat în vacanță, iar a doua sesiune ordinară va începe în luna septembrie.
- Șeful Senatului a anunțat, însă, o sesiune extraordinară pe parcursul vacanței parlamentare pentru a adopta pachetul de măsuri fiscale și proiectul ce vizează creșterea vârstei de pensionare a magistraților. Detalii, aici.
- CCR a subliniat, în anul 2020, că „în fiecare sesiune extraordinară se poate depune câte o moțiune de cenzură, indiferent de numărul și durate sesiunilor extraordinare convocate în decursul unui an”.
- Speța analizată în 2020 de CCR viza doar situația în care parlamentarii depun moțiune de cenzură (fără ca Guvernul să își asume răspunderea) în timpul unei sesiuni extraordinare. Detalii, aici.
Editor : M.G.