România pierde anual aproape 9 miliarde de euro din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în special din cauza fraudelor. „Dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem un buget mai bun, trebuie să reducem frauda cu TVA și evaziunea fiscală”, sublinia și procurorul șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Context.ro în urmă cu doi ani. Lupta cu fraudele de acest tip nu este, însă, o prioritate pentru statul român, iar politicienii încearcă să acopere deficitul bugetar prin implementarea unor noi taxe.
Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la deficitul de încasare a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), din decembrie 2024, estima că România a pierdut în anul 2022 nu mai puțin de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA.
România este, practic, țara care are cel mai mare deficit de TVA din Uniunea Europeană (diferența dintre încasările estimate și încasările efective este de 30%).
„Această cifră reprezintă veniturile pierdute în principal din cauza fraudei în domeniul TVA, a evaziunii, a evitării obligațiilor fiscale, a falimentelor nefrauduloase, a calculelor eronate și a altor factori”, sublinia Comisia Europeană în raportul din decembrie 2024.
BNR: „Vorbim despre formule de a încasa bani, când avem o hemoragie extraordinară”
Subiectul a apărut pe agenda publică recent, în contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar, formarea unui nou Guvern, dar și al ieșirilor publice ale președintelui Nicușor Dan.
„De ani de zile, plătim o pizza medie și mâncăm o pizza mare”, a descris, recent, președintele situația din țară, în contextul în care România riscă să piardă fonduri europene din cauza deficitului bugetar.
Cele 8.4 miliarde de euro pe care România le pierde de la încasarea TVA ar însemna, aproximativ, 40 de miliarde de lei.
Pentru a reintra în ținta de deficit asumată de România în fața Comisiei Europene (7.5% din PiB) este nevoie de 30 de miliarde de lei.
„Noi nu încasăm 30% din TVA (…) și vorbim despre alte formule de a încasa bani la buget, când avem o hemoragie extraordinară. Bulgaria are vreo 7% din TVA neîncasat, Bulgaria va intra în euro. Noi stăm pe margine și ne uităm”, a subliniat și consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, la Digi24, în contextul în care negocierile pentru adoptarea unor măsuri fiscale pentru reducerea deficitului se axează pe implementarea unor taxe noi.
CITEȘTE ȘI: „Vrem să fim Venezuela?” Protest fără precedent al unui oficial BNR față de creșterea taxelor: Statul român se lasă jefuit
Kovesi: „Dacă vrem salarii mai bune, trebuie să reducem frauda cu TVA”
Încă de acum doi ani, Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), sublinia că statul pierde enorm de mulți bani din evaziunea cu TVA, dar că lupta împotriva acestui tip de fraudă „nu este o prioritate pentru România”. Aceste afirmații au fost făcute într-un interviu acordat de Kovesi publicației Context.ro.
„Ca să spunem simplu unui cetățean român, dacă vrem salarii mai bune, dacă vrem să avem un buget mai bun în România, trebuie să reducem frauda cu TVA și trebuie să reducem frauda pe evaziune fiscală”, spunea șefa EPPO în interviul din 2023.
CITEȘTE ȘI: Expertul în fiscalitate Gabril Biriș, despre taxarea inversă: „Pui un robinet și închizi conducta la care au dat găuri hoții”
Parchetul European menționa, în raportul de activitate pentru anul 2024, că a deschis 12 cazuri de fraudă cu TVA, în valoare totală de 195 de milioane de euro.
„În continuare nivelul de detectare în România este foarte scăzut, foarte scăzut”, mai menționa șefa EPPO în interviul din 2023.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) arăta în raportul de activitate din 2024 că, pe „linia descoperirii și combaterii evaziunii fiscale” (care include inclusiv frauda pe TVA, dar și fraude privind impozitele sau contribuțiile sociale), inspectorii au identificat prejudicii la buget de 2.18 miliarde de lei.
Parchetele din țară ( printre care DNA, DIICOT sau parchetele teritoriale) aveau în lucru, în anul 2024, dosare de evaziune fiscală cu prejudicii estimate de 732 de milioane de lei.
„În momentul în care ai mari fraude la ANAF, iar tu te faci că te uiți în altă direcție, este absurd (…) Din momentul în care nu încasezi 9 miliarde de euro pe an și te gândești să faci altceva, numai să-i lași pe ăia acolo, să nu te atingi de hoția aceasta uriașă, este strigător la cer”, mai sublinia consilierul BNR, Eugen Rădulescu, în intervenția de la Digi24.
Evaziune fiscală „aproape instituționalizată”
Consiliul Fiscal, din care fac parte reprezentanți în domeniul politicilor macroconomice și bugetare, a subliniat, în rapoartele din 2023 și 2024, că evaziunea fiscală e „aproape instituționalizată în România”.
În raportul din 2023, Consiliul Fiscal acorda o atenție sporită colectării deficitare a TVA, pe care o descriau drept „o problemă de securitate economică pentru România”.
Fraudele de tip carusel, rambursările de TVA, numărul ridicat de contribuabili care au efectiv TVA de plată și numărul ridicat de procese privind TVA sunt motivele din cauza cărora România are o „capacitate de colectare destul de redusă”, potrivit analizei.
Cum se fraudează TVA
Interviul acordat de Kovesi publicației Context.ro venea pe fondul unei serii de investigații care arăta, punctual, cum se fraudează TVA. Jurnaliștii vizau, în principal, modul în care funcționează rețelele de fraudă pe ruta România-Bulgaria, însă au descris mecanismul și la nivel teoretic.
- În acest moment, TVA în România este de 19% (cu excepții). Din momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, a accesat un mecanism special legat de TVA, potrivit jurnaliștilor citați.
- Concret, regula europeană presupune că TVA, care diferă de la țară la țară, este încasat de la cetățenii din țara în care bunul respectiv (de exemplu, o mașină) ajunge la clientul final (O firmă din România care cumpără o mașină din Germania și pe care o vinde ulterior unui alt client român va trece TVA pe factură. Prima tranzacție, din Germania, e scutită de plata TVA).
Astfel, există mai multe scheme de fraudă a TVA la achizițiile intracomunitare.
O firmă din Germania îi vinde unei firme din România o mașină. Această tranzacție e scutită de plata TVA. Ulterior, firma din România vinde mașina unui alt client din țară și trebuie să declare TVA, însă firma din România dispare imediat după ce încasează banii, astfel că statul rămâne cu paguba. În acest caz sunt folosite așa-numitele „firme fantomă”.
CITEȘTE ȘI: Curtea de Conturi, audit la ANAF în 2023: Peste 47.000 de firme au datorii însumate la buget de aproape 30 miliarde lei
Un alt tip de fraudă, prezent frecvent în dosarele Parchetului European, este frauda tip carusel. Potrivit Context.ro, schema este următoarea: o firmă din România vinde o mașină unui client din aceeași țară.
Numai că acea firmă, ca să profite de facilitatea fiscală din statele UE, declară doar pe hârtie că mașina respectivă, înainte să ajungă la clientul din România, a fost vândută și cumpărată de alte companii din UE.
Schema cu companiile bulgărești, descoperită de Context.ro, presupune, practic, că o companie vinde în țară o mașină fără să plătească TVA, iar în documentele care ajung la ANAF reiese că mașina respectivă a fost importată din Bulgaria. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Cum explica Laura Codruța Kovesi acest tip de fraudă:
- „Practic, tu trebuie să plătești la stat o taxă pe care tu nu o plătești și acest lucru pot să faci în diferite forme.
- Spre exemplu, eu am cutie de 100 de laptopuri în România, întocmesc documente că am exportat acele laptop-uri în Germania, fie nu declar această tranzacție și nu plătesc niciun fel de taxe, sau declar această tranzacție, pot să declar că am mai puține bunuri, pot să declar o valoare mai mare.
- În acel moment eu primesc de la stat TVA-ul înapoi după care în realitate eu nu trimit marfa în Germania, o țin pentru mine.
- Îmi creez în Germania o firmă fantomă, mai creez în Spania o firmă fantomă, mai creez în Olanda o firmă fantomă, întocmesc în fals documente cum că aceste bunuri pe care eu le-am exportat au trecut prin aceste țări, după care marfa, teoretic, se întoarce în România.
- Marfă pe care eu niciodată n-am trimis-o, doar am făcut documente false. În România vând marfa, iau banii și uite așa mă îmbogățesc”
Președintele Nicușor Dan a menționat, recent, că își dorește să implice, din nou, serviciile de informații în lupta pentru combaterea evaziunii fiscale.
„Am spus că avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta. Și e o discuție dacă e sau nu, e nevoie să modificăm în sensul acesta Strategia Națională de Apărare”, spunea Nicușor Dan, care a precizat că o discuție în acest sens va avea loc în luna iulie.
