Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului, a declarat sâmbătă că doreşte ca Rusia să recunoască public că a doborât accidental un avion de pasageri azer în decembrie anul trecut, provocând moartea a 38 de persoane aflate la bord, şi să pedepsească persoanele responsabile, relatează Reuters.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a prezentat scuze lui Aliyev pentru ceea ce Kremlinul a numit „tragicul incident” din spaţiul aerian rus, în care un avion al companiei Azerbaijan Airlines s-a prăbuşit după ce apărarea aeriană rusă a deschis focul asupra unor drone ucrainene.
Dar el nu a ajuns să spună că Rusia a doborât avionul.
Aliyev, vorbind într-o conferinţă de presă în oraşul Khankendi în cadrul unui eveniment numit Forumul Global al Mass-Media, a clarificat că doreşte mult mai mult de la Moscova, pe care a acuzat-o de inacţiune în urma doborârii avionului.
„Ştim exact ce s-a întâmplat şi putem dovedi acest lucru. Mai mult, suntem siguri că şi oficialii ruşi ştiu ce s-a întâmplat”, a declarat Aliyev. „Adevărata întrebare este: de ce nu au făcut ceea ce ar fi trebuit să facă orice vecin responsabil?”
El a declarat că Azerbaidjanul se aşteaptă ca incidentul să fie recunoscut oficial, ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere, ca familiile victimelor şi persoanele rănite să primească despăgubiri şi ca Moscova să ramburseze costul aeronavei distruse.
„Acestea sunt aşteptări standard în cadrul dreptului internaţional şi al relaţiilor de bună vecinătate”, a afirmat el.
Zborul J2-8243, care se îndrepta de la Baku către capitala cecenă Groznîi, s-a prăbuşit în apropiere de Aktau, în Kazahstan, după ce a deviat din sudul Rusiei, unde se raportase că drone ucrainene atacau mai multe oraşe. Treizeci şi opt de persoane au murit şi 29 au supravieţuit.
Relaţiile dintre Moscova şi Baku s-au deteriorat grav în ultimele luni, după ce poliţia rusă a reţinut un grup de etnici azeri care trăiau în Rusia şi i-a acuzat de diverse crime istorice.
Vorbind la acelaşi eveniment, Aliyev a declarat că doreşte deschiderea unui coridor de tranzit între Azerbaidjan şi exclava sa Nakhchivan, care să treacă prin Armenia. „Vorbim despre accesul nestingherit al statului Azerbaidjan în Azerbaidjan. Şi înţelegem acest lucru în sens literal – vorbim despre o legătură între părţi ale unei singure ţări”.
El a spus că, dacă şi când va fi înfiinţat, pasagerii trenurilor azere nu ar trebui să fie expuşi la pericol fizic din partea civililor armeni, pe care i-a acuzat că aruncă cu pietre în astfel de trenuri din perioada sovietică, şi a solicitat garanţii de securitate „fiabile şi verificabile”. „Este o cerere absolut legală şi justă”, a spus Aliyev.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat la 16 iulie că SUA s-au oferit să gestioneze potenţialul coridor de transport.
Potenţialul coridor, pe care Baku doreşte să îl asigure, ar avea o lungime de aproximativ 32 km şi ar traversa provincia Syunik din sudul Armeniei, legând majoritatea Azerbaidjanului de Nakhchivan, o exclavă azeră care se învecinează cu Turcia, aliata Baku.
Legătura de tranzit este unul dintre obstacolele care stau în calea unui acord de pace între Azerbaidjan şi Armenia, ţări vecine din regiunea Caucazului de Sud, care au purtat o serie de războaie de la sfârşitul anilor 1980 şi rămân rivale de moarte.
Ţările au declarat în martie că au finalizat un proiect de acord de pace, dar calendarul semnării acestuia rămâne incert.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
