Preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a decis luni să retrimită Parlamentului pentru reexaminare o lege extrem de controversată privind retragerea țării din Convenţia privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice.
Ratificarea şi denunţarea Convenţiei în timpul unuia şi aceluiaşi mandat al Parlamentului „trimite un mesaj contradictoriu atât societăţii letone, cât şi aliaţilor internaţionali” şi ar constitui un caz „fără precedent în spaţiul juridic european”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei letone, citat de Agerpres.
La sfârşitul lui octombrie, Parlamentul Letoniei a votat în favoarea retragerii ţării din această convenţie internaţională, după ce un partener conservator din coaliţia de guvernământ s-a alăturat iniţiatorilor acestui demers, în pofida opoziţiei premierului, cât şi a preşedintelui.
Convenţia de la Istanbul, elaborată de Consiliul Europei şi semnată de zeci de state membre, defineşte violenţa împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului şi vizează diverse forme de violenţă bazate pe gen.
Oponenţii letoni ai convenţiei au argumentat că aceasta introduce o definiţie a genului care depăşeşte sexul biologic, considerându-l drept un construct social. Aceştia au susţinut că legile naţionale existente sunt suficiente pentru a combate violenţa bazată pe gen.
Uniunea Verzilor şi a Fermierilor, una din cele trei formaţiuni ale coaliţiei de guvernământ a premierului Evika Silina, s-a alăturat opoziţiei pentru a vota retragerea Letoniei din Convenţia de la Istanbul cu 56 de voturi în parlamentul de 100 de locuri.
Convenţia a fost semnată pentru prima dată la Istanbul în 2011 şi a intrat în vigoare trei ani mai târziu, majoritatea ţărilor Uniunii Europene semnând-o şi ratificând-o.
Letonia, care a ratificat tratatul în 2023, este pe cale să fie a doua ţară care se retrage.
Turcia a fost criticată aspru de Comisia Europeană când s-a retras în 2021.
În 2020, guvernul de dreapta de atunci al Poloniei a început un proces de retragere din tratat, dar a fost înlocuit între timp de cabinetul centrist al premierului Donald Tusk, care anul trecut a anulat respectivele planuri.
Parlamentul Republicii Cehe nu a reuşit anul trecut să ratifice convenţia, pe care a semnat-o în 2021.
Editor : M.B.
