CEO-ul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, a depus miercuri mărturie în faţa unui juriu, pentru prima dată, în cadrul procesului istoric intentat la Los Angeles în legătură cu acuzaţii vechi de ani de zile privind efectele negative ale reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a copiilor. Zuckerberg, fondatorul Facebook, a spus că el consideră că a gestionat siguranţa tinerilor utilizatori „într-un mod rezonabil”. relatează CNN şi Reuters.
Meta se confruntă cu potenţiale daune emblematice în cadrul procesului cu juriu de la Los Angeles, parte a unui val de litigii împotriva companiilor de social media din SUA, unde cazurile încep să fie judecate pe fondul unei reacţii globale mai ample faţă de efectul platformelor asupra tinerilor utilizatori.
Cazul concret de la Los Angeles implică o femeie din California care a început să utilizeze Instagram şi YouTube încă din copilărie. Ea susţine că aceste companii au căutat să obţină profit prin atragerea copiilor către serviciile lor, în ciuda faptului că ştiau că reţelele sociale le-ar putea afecta sănătatea mintală. De asemenea, ea susţine că aplicaţiile i-au alimentat depresia şi gândurile suicidare şi acum încearcă să tragă la răspundere aceste companiil.
Meta, care deţine Instagram, şi Google, proprietarul YouTube, au negat acuzaţiile şi au subliniat eforturile lor de a adăuga funcţii care să asigure siguranţa utilizatorilor.
Rivalii Meta, Snap şi TikTok, au ajuns la o înţelegere cu reclamanta înainte de începerea procesului, săptămâna trecută.
Rezultatul acestui proces, în care tânăra, „Kaley”, acuză Meta şi YouTube că au creat funcţii ce creează dependenţă pentru a o atrage încă de când era mică, ar putea servi drept indicator pentru sute de alte cazuri. Dacă companiile pierd, ar putea fi obligate să plătească despăgubiri de miliarde de dolari şi să facă modificări la platformele care au modelat modul de viaţă al multor oameni.
CUM SE APĂRĂ ZUCKERBERG
CEO-ul Meta Platforms, Mark Zuckerberg, a declarat miercuri, în repetate rânduri, că operatorul Facebook şi Instagram nu permite accesul copiilor sub 13 ani pe platformele sale, în ciuda faptului că a fost confruntat cu dovezi care sugerau că aceştia reprezintă un segment demografic cheie.
Mark Lanier, avocatul femeii care a dat în judecată Instagram şi YouTube pentru că i-au afectat sănătatea mintală când era copil, i-a adresat lui Zuckerberg întrebări presante în legătură cu declaraţia sa din 2024 în faţa Congresului, potrivit căreia utilizatorii sub 13 ani nu au acces la platformă. Lanier l-a confruntat apoi pe Zuckerberg cu documente interne ale Meta.
„Dacă vrem să avem succes în rândul adolescenţilor, trebuie să îi atragem încă din perioada preadolescenţei”, se arată într-o prezentare internă a Instagram din 2018.
Zuckerberg a răspuns că Lanier „interpretează greşit ceea ce spune” documentul. CEO-ul a explicat că Meta „a purtat diferite discuţii de-a lungul timpului pentru a încerca să creeze diferite versiuni de servicii pe care copiii le pot utiliza în siguranţă”. De exemplu, el a spus că Meta a discutat despre crearea unei versiuni de Instagram pentru copiii sub 13 ani, dar în cele din urmă nu a făcut-o.
La proces, Zuckerberg a mai spus că este dificil pentru dezvoltatorii de aplicaţii să verifice vârsta utilizatorilor şi că responsabilitatea ar trebui să le revină producătorilor de dispozitive mobile.
Zuckerberg a fost întrebat şi despre declaraţia sa în faţa Congresului, potrivit căreia nu a impus echipelor Instagram obiectivul de a maximiza timpul petrecut pe aplicaţie.
Lanier a arătat juraţilor e-mailuri din 2014 şi 2015 în care Zuckerberg îşi expunea obiectivele de a creşte timpul petrecut pe aplicaţie cu procente de două cifre. Zuckerberg a spus că, deşi Meta avea anterior obiective legate de timpul petrecut de utilizatori pe aplicaţie, de atunci şi-a schimbat abordarea.
„Dacă încercaţi să spuneţi că mărturia mea nu a fost corectă, nu sunt deloc de acord cu asta”, a spus Zuckerberg.
A fost prima dată când miliardarul fondator al Facebook a depus mărturie în instanţă cu privire la efectul Instagram asupra sănătăţii mintale a tinerilor utilizatori. Avocaţii Meta urmau să-i adreseze întrebări, la rândul lor,, în după-amiaza zilei de miercuri.
UN CAZ CE AR PUTEA SERVI DREPT PRECEDENT
Procesul serveşte ca un caz test pentru revendicări similare într-un grup mai mare de cazuri împotriva Meta, Alphabet, Snap şi TikTok. Familiile, districtele şcolare şi statele au intentat mii de procese în SUA, acuzând companiile că alimentează o criză a sănătăţii mintale a tinerilor. Un verdict împotriva companiilor în cazul din Los Angeles ar putea eroda apărarea juridică de lungă durată a Big Tech împotriva acuzaţiilor de prejudiciu adus utilizatorilor.
De-a lungul anilor, reportajele de investigaţie au scos la iveală documente interne ale Meta care arată că această companie era conştientă de potenţialul prejudiciu. Cercetătorii Meta au descoperit că unii adolescenţi au raportat că Instagram îi făcea să se simtă prost în legătură cu corpul lor şi că aceşti oameni vedeau mult mai mult „conţinut legat de tulburări alimentare” decât cei care nu o făceau, a relatat Reuters în octombrie.
Adam Mosseri, şeful Instagram, a declarat săptămâna trecută că nu era la curent cu un studiu recent al Meta care arăta că nu există nicio legătură între supravegherea părinţilor şi atenţia adolescenţilor la propria utilizare a reţelelor sociale. Adolescenţii cu circumstanţe de viaţă dificile au declarat mai des că utilizau Instagram în mod obişnuit sau neintenţionat, potrivit documentului prezentat la proces.
Avocatul Meta a declarat juraţilor la proces că dosarul medical al reclamantei arată că problemele ei provin dintr-o copilărie dificilă şi că reţelele sociale erau, de fapt, pentru ea o formă de exprimare creativă.
Însă părinţii care au călătorit din toată ţara pentru a participa la proces, afirmând că ai lor copii au fost afectaţi sau chiar au murit din cauza reţelelor sociale, au prezentat o imagine diferită în faţa instanţei din Los Angeles, descriind o companie care, potrivit lor, le-a exploatat copii în numele profitului.
ZUCKERBERG, AŞTEPTAT DE PĂRINŢI ÎN FAŢA TRIBUNALULUI
Înainte de începerea procesului, aproape o duzină de părinţi care susţin că au avut copiii traumatizaţi s-au adunat în faţa tribunalului aşteptând sosirea lui Zuckerberg.
Zuckerberg a intrat pe uşa principală a tribunalului superior din Los Angeles în jurul orei 8:30 dimineaţa, ora locală (18:30, ora României), trecând pe lângă grupul de părinţi, jurnalişti şi juraţi care aşteptau, de asemenea, la coadă pentru a intra. El nu a răspuns la întrebarea referitoare la mesajul pe care l-ar transmite părinţilor care susţin că au avut copiii afectaţi de reţelele sociale.
Kaley însăşi se afla în sala de judecată aglomerată pentru a asculta mărturia lui Zuckerberg. Avocatul ei, Mark Lanier, a declarat anterior că ea nu va fi prezentă la mare parte din proces, deoarece suferă de anxietate socială şi are dificultăţi atunci când se află în mulţime, deşi se aşteaptă ca ea să depună mărturie mai târziu în cadrul procesului.
Vorbind cu reporterii în faţa sălii de judecată în timpul unei pauze, Julianna Arnold a spus că a fost „suprarealist” să-l vadă pe Zuckerberg depunând mărturie, după ani în care a cerut companiei să facă schimbări mai mari. Arnold atribuie moartea fiicei sale Coco, în vârstă de 17 ani, Instagramului. „Intenţia companiei era să profite de adolescenţi… să-i exploateze pentru a obţine profituri mai mari”, a spus Arnold. „Acest lucru a fost făcut intenţionat, nu din întâmplare”, acuză femeia.
AU ACCES LA INSTAGRAM COPIII DE 13 ANI?
Zuckerberg a fost presat miercuri să răspundă la întrebarea dacă copiii cu vârsta sub 13 ani au acces la Instagram. Din punct de vedere tehnic, aplicaţia impune utilizatorilor să aibă vârsta de 13 ani pentru a se înregistra, iar Zuckerberg a spus că astfel copiii mai mici „nu au acces la Instagram”.
Dar Lanier a arătat un document intern din 2015 care estima că peste 4 milioane de utilizatori Instagram aveau sub 13 ani, ceea ce, potrivit documentului, reprezenta „30% din totalul copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani din SUA”. Lanier a spus că reclamanta, Kaley, acum în vârstă de 20 de ani, a început să folosească Instagram la vârsta de 9 ani.
Lanier a subliniat că abia în decembrie 2019 Instagram a început să ceară noilor utilizatori să introducă data naşterii la înregistrare; anterior, le cerea doar să confirme că au peste 13 ani. În august 2021, Instagram a început să ceară utilizatorilor existenţi să furnizeze data naşterii dacă nu o făcuseră anterior, ca parte a unei iniţiative de siguranţă pentru tineri. Asta înseamnă că Kaley nu a fost întrebată deloc despre vârsta ei când s-a înscris pe platformă.
Zuckerberg a declarat că în 2019, înainte de implementarea regulii privind data naşterii, existau „anumite îngrijorări legate de confidenţialitate”, dar consideră că, în cele din urmă, s-a ajuns la politica corectă.
Lanier a spus că Kaley folosea uneori Instagram „câteva ore pe zi” şi că, odată, a petrecut mai mult de 16 ore pe platformă într-o singură zi, în ciuda încercărilor mamei sale de a-i limita utilizarea. Kaley susţine că funcţiile care creează dependenţă ale aplicaţiei au determinat-o să dezvolte anxietate, dismorfie corporală şi gânduri suicidare şi că a fost victima hărţuirii şi a şantajării sexuale pe Instagram.
„Nu suntem deloc de acord” cu acuzaţiile din procesul intentat de Kaley şi „suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată în sprijinirea tinerilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta.
„Întrebarea pentru juriul din Los Angeles este dacă Instagram a fost un factor substanţial în problemele de sănătate mintală ale reclamantei”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta într-o declaraţie înaintea mărturiei lui Zuckerberg. „Probele vor demonstra că ea s-a confruntat cu multe provocări semnificative şi dificile cu mult înainte de a utiliza reţelele sociale”.
Meta a subliniat, de asemenea, caracteristicile de siguranţă, cum ar fi instrumentele de supraveghere parentală şi „conturile pentru adolescenţi”, care implementează setări de confidenţialitate implicite şi restricţii de conţinut pentru utilizatorii cu vârsta sub 18 ani.
Lanier l-a întrebat pe Zuckerberg dacă o companie ar trebui să „exploateze” persoanele care provin din medii dificile sau care sunt „mai puţin norocoase în ceea ce priveşte oportunităţile educaţionale”.
„Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să ajute persoanele care utilizează serviciile sale”, a răspuns Zuckerberg.
DISCUŢIE APRINSĂ
Discuţia s-a aprins oarecum când Lanier a întrebat dacă Zuckerberg şi Meta şi-au stabilit obiective pentru a maximiza timpul petrecut pe aplicaţie. CEO-ul Meta a spus că obiectivele specifice de timp existau „la începutul companiei”, dar apoi s-a trecut la concentrarea pe „utilitate şi valoare”.
„Am o presupunere de bază că, dacă ceva este valoros, atunci oamenii o vor face mai mult”, a spus Zuckerberg în boxa martorilor.
Lanier a arătat un e-mail intern din decembrie 2015 în care Zuckerberg făcea referire la un plan pe trei ani pentru companie, care includea „Timp – +10% pentru Instagram”.
„Obişnuiam să stabilim obiective pentru echipe… am schimbat asta pentru că nu cred că este cea mai bună modalitate de a conduce compania”, a răspuns Zuckerberg. El a susţinut că Lanier îi interpreta greşit abordarea de acum zece ani.
Într-un alt schimb tensionat, Lanier l-a interogat pe Zuckerberg cu privire la decizia Instagram de a permite filtrele de „frumuseţe” care manipulează faţa utilizatorului pentru a da impresia că acesta poartă machiaj sau a suferit o operaţie estetică. Meta a consultat 18 experţi care au constatat că astfel de filtre pot provoca daune, a spus Lanier.
Instagram a decis în cele din urmă să permită astfel de filtre create de utilizatori, dar să nu le promoveze în aplicaţie.
ESTE INVOCATĂ LIBERTATEA DE EXPRIMARE
„Am considerat că echilibrul libertăţii de exprimare ar trebui să le permită oamenilor să creeze aceste filtre, dar că noi nu ar trebui să le creăm noi înşine”, a spus Zuckerberg. El a adăugat că „experţi în libertatea de exprimare” au fost, de asemenea, consultaţi cu privire la această decizie, dar a spus că nu le cunoaşte numele şi că nu s-a întâlnit cu ei.
Kimberly Pallen, partener la firma de avocatură Withers, specializată în litigii civile complexe, a declarat pentru CNN că Zuckerberg trebuie să demonstreze că Meta face tot ce poate. „Probabil că asta va conta în final: din perspectiva juriului, fac suficient? Şi le pasă?”, a arătat avocatl.
Pallen a spus că prestaţia lui Zuckerberg în boxa martorilor ar putea juca, de asemenea, un rol semnificativ în modul în care juriul percepe cazul.
Zuckerberg va fi probabil întrebat – la fel cum a fost întrebat şeful Instagram, Adam Mosseri, în timpul mărturiei sale de săptămâna trecută – dacă a acordat prioritate obţinerii de profituri în detrimentul siguranţei tinerilor în deciziile sale privind produsele, aşa cum susţine Kaley.
La începutul mărturiei, Zuckerberg a discutat despre participaţia sa majoritară în Meta. El a susţinut că, cu cât acţiunile Meta au performanţe mai bune, cu atât mai mulţi bani sunt investiţi în ştiinţă şi cercetare, adăugând că s-a angajat să doneze 99% din averea sa.
Lanier l-a întrebat pe Zuckerberg dacă va „promite bani pentru victimele reţelelor sociale”.
„Nu sunt de acord cu caracterizarea întrebării dumneavoastră”, a răspuns Zuckerberg.
Australia a interzis accesul la platformele sociale pentru utilizatorii cu vârsta sub 16 ani. Alte ţări iau în considerare restricţii similare. În SUA, statul Florida a interzis companiilor să permită accesul utilizatorilor cu vârsta sub 14 ani. Grupurile comerciale din industria tehnologică contestă legea în instanţă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
