Grupuri de cetăţeni italieni şi de alte naţionalităţi, aşa-numiţi „turişti lunetişti”, sunt acuzaţi că au participat la masacrul locuitorilor din Sarajevo în timpul războiului din Bosnia. Ei ar fi plătit sume mari de bani soldaţilor lui Radovan Karadžić, fostul comandant al sârbilor bosniaci, ca să îi transporte pe dealurile din jurul oraşului asediat, astfel încât să poată trage asupra populaţiei pentru propria plăcere, ca într-un joc video, relatează The Guardian.
Procurorii din Milano au deschis o anchetă asupra unor italieni care ar fi plătit membri ai armatei sârbilor bosniaci pentru a-i transporta la Sarajevo, astfel încât să poată ucide cetăţeni în timpul asediului de patru ani al oraşului, în anii 1990.
Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Sarajevo în urma bombardamentelor constante şi a tirurilor lunetiştilor, între 1992 şi 1996, în ceea ce a fost cel mai lung asediu din istoria modernă, după ce Bosnia şi Herţegovina şi-au declarat independenţa faţă de Iugoslavia.
Lunetiştii erau cei mai de temut în timpul asedierii oraşului Sarajevo, deoarece împuşcau la întâmplare oameni pe stradă, inclusiv copii, ca şi cum ar fi fost un joc video sau un safari, notează The Guardian, citată de News.ro.
Grupuri de italieni şi cetăţeni alte naţionalităţi, aşa-numiţii „turişti lunetişti”, ar fi plătit sume mari de bani soldaţilor aparţinând armatei lui Radovan Karadžić, fostul comandant al sârbilor din Bosnia, care în 2016 a fost găsit vinovat de genocid şi alte crime împotriva umanităţii.
Sarajevo se află într-un bazin înconjurat de munţi, ceea ce a făcut ca izolarea şi atacarea oraşului să fie deosebit de uşoare.
Procurorii din Milano, conduşi de Alessandro Gobbi, au lansat o anchetă cu scopul de a identifica italienii implicaţi, acuzaţi de omor voluntar agravat de cruzime şi motive abjecte.
Un fost soldat sârb şi un contractor au afirmat că grupuri de occidentali trăgeau asupra populaţiei civile
Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi, precum şi de la un raport trimis procurorilor de fostul primar al oraşului Sarajevo, Benjamina Karić.
Gavazzeni a declarat că a citit pentru prima dată relatări despre presupuşii turişti lunetişti în presa italiană din anii 1990, dar abia după ce a vizionat Sarajevo Safari, un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanič, a început să investigheze mai adânc.
În documentar, un fost soldat sârb şi un contractor au afirmat că grupuri de occidentali trăgeau asupra populaţiei civile de pe dealurile din jurul oraşului Sarajevo. Afirmaţiile lor au fost negate vehement de veteranii de război sârbi.
„Sarajevo Safari a fost punctul de plecare”, a declarat Gavazzeni. „Am început să corespondez cu regizorul şi de acolo mi-am extins ancheta până când am strâns suficiente materiale pentru a le prezenta procurorilor din Milano”, a precizat el.
Gavazzeni susţine că „mulţi, mulţi, mulţi italieni” ar fi fost implicaţi, fără a furniza o cifră. „Erau germani, francezi, englezi… oameni din toate ţările occidentale care plăteau sume mari de bani pentru a fi duşi acolo să tragă în civili”, acuză scriitorul. „Nu existau motivaţii politice sau religioase. Erau oameni bogaţi care mergeau acolo pentru distracţie şi satisfacţie personală. Vorbim despre oameni care iubesc armele şi care probabil merg la poligoane de tir sau la safari în Africa”, a adăugat el.
„Aleea lunetiștilor”
Suspecţii italieni se întâlneau în oraşul Trieste din nordul ţării şi călătoreau la Belgrad, de unde soldaţii sârbi bosniaci îi însoţeau până pe dealurile din Sarajevo. „Exista un trafic de turişti de război care mergeau acolo pentru a împuşca oameni”, a insistat el. „Eu numesc asta indiferenţă faţă de rău”, a punctat scriitorul.
Gavazenni susţine că a identificat unele dintre persoanele italiene suspectate de implicare, iar acestea vor fi interogate de procurori în următoarele săptămâni.
Probabil cele mai mediatizate decese cauzate de focul lunetiştilor au fost cele ale lui Bošco Brkić şi Admira Ismić, un cuplu documentat în filmul Romeo şi Julieta în Sarajevo, care au fost ucişi de un lunetist în 1993 în timp ce încercau să traverseze un pod. Cadavrele lor au rămas în zona neutră dintre poziţiile bosniace şi sârbe bosniace timp de câteva zile. Fotografiile au fost publicate pe scară largă şi au devenit simbolul caracterului aleatoriu şi al inumanităţii războiului.
Şoseaua principală care duce la Sarajevo, bulevardul Meša Selimović, a fost poreclită „Aleea lunetiştilor”, deoarece devenise extrem de periculoasă, dar nu putea fi ocolită, fiind drumul către aeroportul din Sarajevo. Tramvaiele şi autobuzele aveau geamurile sparte, iar peste tot erau semne de avertizare în privinţa lunetiştilor.
„Probele strânse după o îndelungată cercetare sunt bine fundamentate şi ar putea duce la o investigaţie serioasă pentru identificarea vinovaţilor. Există, de asemenea, raportul fostului primar al oraşului Sarajevo”, a declarat Nicola Brigida, avocatul care l-a ajutat pe Gavazzeni să-şi pregătească cazul.
Editor : Liviu Cojan
