Ministerul Finanţelor a publicat, joi seară, proiectul celei de-a doua recrificări bugetare din acest an, despre care ministrul Alexandru Nazare anunţa că prezervă ţinta de deficit de 8,4%, arătând că au fost făcute redistribuiri de sume în interiorul bugetului pentru a identifica economiile, acolo unde pot fi făcute, şi suplinirea unor cheltuieli esenţiale. Vor fi tăiate fonduri de la Ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Economiei și Turismului, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului sau Ministerul de Interne, SGG. Bani în plus vor primi Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor și cel al Agriculturii.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025 a fost pus, joi seară, în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Potrivit iniţiatorilor, prin promovarea celei de-a doua rectificări a bugetului de stat pe anul 2025 se pot rezolva, în principal, următoarele probleme:
- reflectarea în bugetele ordonatorilor principali de credite a influenţelor determinate de forma revizuită a Planului de redresare şi rezilienţă al României;
- asigurarea fondurilor în vederea desfăşurării normale a activităţii unor ordonatori principali de credite până la finele anului;
- corelarea planificării bugetare cu execuţia bugetară pe primele zece luni ale anului;
- asigurarea fondurilor necesare pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, datorită creşterii numărului acestor beneficiari;
- alocarea de fonduri pentru asigurarea continuităţii în acordarea materialelor şi prestărilor de servicii cu caracter medical;
- asigurarea fondurilor pentru plata influenţelor salariale pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice şi pentru acordarea şi decontarea concediilor medicale şi a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate;
- alocarea de fonduri pentru plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi şi petrolieri în baza Legii nr.226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare;
- crearea cadrului legal pentru efectuarea de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfăşurări a activităţii ordonatorilor principali de credite;
- alocarea de fonduri, sub formă de subvenţii, decontare de facilităţi şi majorări de capital, pentru asigurarea bunei funcţionări a operatorilor economici din domeniul transporturilor.
„Beneficiarii direcţi ai implementării proiectului de act normativ sunt instituţiile publice din administraţia publică centrală şi unităţile administrativ teritoriale care vor dispune de fonduri pentru asigurarea desfăşurării activităţii, precum şi populaţia şi mediul de afaceri care vor beneficia de măsurile finanţate prin acest proiect de act normativ”, se arată în Nota de fundamentare.
Potrivit documentului, execuţia bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108,87 miliarde lei, respectiv 5,72% din PIB, în scădere cu 0,5 miliarde lei faţă de deficitul înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2024 de 109,42 miliarde lei, respectiv 6,22% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 531,55 miliarde lei în primele zece luni ale anului 2025, în creştere cu 12,3% (an/an).
„Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluţie susţinută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări şi accize – şi de fondurile europene (+0,38 pp)”, arată Ministerul Finanţelor.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 640,42 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,53 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB”, arată iniţiatorii proiectului rectificării bugetare.
OUG stipulează că veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.135,0 milioane lei.
Cheltuielile bugetului de stat pentru anul 2025
Acestea se diminuează, pe sold, cu suma de 2.740,3 milioane lei. Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:
- Cheltuielile de personal se diminuează cu 255,0 milioane lei;
- Cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 6,0 milioane lei;
- Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 1.000,0 milioane lei;
- Cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 442,0 milioane lei;
- Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 2.217,0 milioane lei;
- Alte transferuri se diminuează cu 729,4 milioane lei;
- Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 se diminuează cu 336,6 milioane lei;
- Cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 525,1 milioane lei;
- Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi din Fondul de Modernizare se diminuează cu 326,6 milioane lei;
- Alte cheltuieli cresc cu 60,0 milioane lei;
- Proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 2.017,8 milioane lei;
- Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se diminuează cu 584,0 milioane lei;
- Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă se diminuează cu 42,8 milioane lei;
- Cheltuielile de capital se majorează cu 352,0 milioane lei.
Ce ministere primesc mai mulți bani la a doua rectificare bugetară
Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare în principal pentru:
Ministerul Sănătăţii: +1.511,9 milioane lei per sold. S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (+1.678,9 milioane lei) şi s-au identificat economii la proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 140,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-12,0 milioane lei), şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-15,0 milioane);
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: +750,0 milioane lei. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru subvenţii (+295,0 milioane lei), asistenţă socială (+205,0 milioane lei) precum şi pentru active financiare (+250,0 milioane lei);
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea unei sume suplimentare pentru subvenţii (+100 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuielile cu bunuri şi servicii (-1,2 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-13,0 milioane lei) şi proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (- 5,0 milioane lei).
Ce ministere primesc mai puțini bani la a doua rectificare bugetară
Totodată, s-au diminuat creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, în principal:
Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale: -2.089,86 milioane lei, din care: -1.000,0 milioane lei Dobânzi, – 800,0 milioane lei Alte transferuri şi – 289,86 milioane lei Proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR;
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: -1.600,6 milioane lei. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 1.000,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi din Fondul de modernizare (-350,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-125,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-123,0 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,8 milioane lei) precum şi la bunuri şi servicii (-0,8 milioane lei);
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului: -499,2 milioane lei. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-248,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (- 120,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-99,9 milioane lei), alte transferuri (-26,0 milioane lei) precum şi la bunuri şi servicii (-5,0 milioane lei);
Ministerul Public: -320,7 milioane lei, per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-7,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-13,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-300,0 milioane lei) şi active nefinanciare (-0,4 milioane lei);
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale: -145,1 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea unor sume suplimentare la titlul bunuri şi servicii (+9,0 milioane lei) şi la titlul active nefinanciare (+2,5 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la titlul proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-14,7 milioane lei), precum şi la titlul proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-141,9 milioane lei);
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale: -129,2 milioane lei per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare, s-au identificat economii la asistenţă socială (-755,1 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-7,1 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10,8 milioane lei), cheltuieli de personal (-6,7 milioane lei) şi la proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-1,4 milioane lei); Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal, pentru: -plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi şi petrolieri în baza Legii nr.226/2021 cu suma de 451,4 milioane lei; -alte cheltuieli cu suma de 3,0 milioane lei; -transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 222,9 milioane lei;
Ministerul Finanţelor: -108,9 milioane lei, per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la cheltuieli de personal (-71,0 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-1,0 milioane lei), alte transferuri (-3,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din FEN postaderare 2014-2020 (-0,7 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-45,0 milioane lei), active nefinanciare (-98,2 milioane lei), active financiare (-24,0 milioane lei) şi s-au asigurat fonduri la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 (+100,0 milioane lei) şi alte cheltuieli (+34,0 milioane lei);
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor: -66,3 milioane lei. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiecte cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi din Fondul de modernizare (-1,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-50,0 milioane lei) şi cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă (-15,0 milioane lei); Ø Ministerul Afacerilor Interne: -51,5 milioane lei, per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuieli de personal (-5,0 milioane lei), la proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-20,0 milioane lei), la proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 50,0 milioane lei) şi sau asigurat sume la titlul asistenţă socială (+20,0 milioane lei) pentru plata pensiilor militare de stat şi la titlul alte cheltuieli (+3,5 milioane lei) pentru plata integrală a sentinţelor definitive pronunţate de instanţele de judecată;
Curtea de Conturi: -43,8 milioane lei per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuieli de personal (-13,0 milioane lei), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (- 2,0 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-26,8 milioane lei) şi la active nefinanciare (-2,0 milioane lei);
Agenţia Naţională de Integritate: -21,0 milioane lei per sold. Având în vedere execuţia cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la cheltuieli de personal (-0,3 milioane lei), cheltuieli cu bunurile şi serviciile (-0,7 milioane lei) şi la proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-20,0 milioane lei);
Secretariatul General al Guvernului: -15,2 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-4,0 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (-5,0 milioane lei), alte transferuri (-0,4 milioane lei), alte cheltuieli (-0,8 milioane lei), proiecte cu finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-52,8 milioane lei), şi s-au asigurat sume la titlul subvenţii (+47,0 milioane lei) pentru susţinerea exportului, a mediului afacerist a tranzacţiilor internaţionale şi la titlul active nefinanciare (+0,8 milioane lei) pentru achiziţionare echipamente IT.
Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la 8,4% din PIB.
Editor : C.A.
