Rata de fertilitate din România este de 1,63 copii per femeie, potrivit datelor CIA publicate în The World Factbook și analizate de Visual Capitalist. Țara noastră ocupă locul 16 în rândul statelor occidentale, sub pragul de înlocuire a generațiilor, de 2,1 copii per femeie. Contactat de redacția Digi24.ro, lectorul universitar Costin Ciora, de la Academia de Studii Economice din București, a explicat că scăderea natalității nu este doar o chestiune demografică, ci una economică, cu efecte directe asupra pieței muncii, a investițiilor și a sistemului de pensii.

„În momentul în care ai o natalitate în scădere, înseamnă că vei avea o populație mai mică aflată în vârstă de muncă. Practic, forța de muncă devine mai redusă, iar presiunea pe sistemul de pensii și de sănătate va fi din ce în ce mai mare”, a declarat Ciora pentru Digi24.ro.

Vârsta la primul copil influențează direct natalitatea

Potrivit datelor Eurostat, vârsta medie la care femeile din România au primul copil este de 27 de ani, în timp ce în Italia este de 31,8 ani.

„Pe lângă rata natalității, un indicator foarte interesant este vârsta la care apare primul copil. În vestul Europei, această vârstă este mult mai ridicată. Iar dacă primul copil apare mai târziu, probabilitatea unui al doilea este mult mai mică”, a explicat lectorul universitar.

Această diferență, spune Ciora, are consecințe directe asupra structurii demografice și a economiei.

„Dacă vârsta este mai înaintată, intervalul pentru un al doilea copil se reduce, iar costurile de creștere cresc. Familiile se confruntă cu presiuni financiare mai mari, ceea ce influențează decizia de a avea copii”, a adăugat el.

România ar putea ajunge la 14 milioane de locuitori până în 2100

Potrivit proiecțiilor demografice, România ar putea ajunge la o populație de doar 14 milioane de locuitori până în anul 2100, dacă tendințele actuale se mențin.

„Înseamnă o forță de muncă tot mai redusă și un procent tot mai mare de persoane în vârstă. Efectul direct este o presiune uriașă asupra sistemului de pensii și de sănătate, iar bugetul statului va trebui să suporte costuri tot mai mari”, a explicat Ciora.

El subliniază că fenomenul nu este brusc, ci gradual, însă are efecte de durată: „Pe măsură ce generațiile tinere sunt în scădere, economia va produce mai puțin, iar investițiile vor fi limitate. Cheltuielile sociale cresc, în timp ce resursele pentru educație și infrastructură scad.”

Productivitate și inovație în scădere

Lectorul ASE face trimitere la un articol al economistului Serhan Cevik, publicat de Fondul Monetar Internațional, care arată că statele cu o natalitate redusă se confruntă, în timp, cu încetinirea productivității și a creșterii economice.

„Inovația apare, în mare parte, prin intermediul tinerilor. Dacă ponderea populației sub 30 de ani scade, vom avea mai puține idei noi, mai puține startup-uri și mai puțin spirit antreprenorial. Toate acestea ne afectează competitivitatea”, a explicat Ciora.

Un studiu publicat în American Economic Journal arată că o creștere de 10% a populației peste 60 de ani duce la o scădere de 5,5% a PIB-ului pe cap de locuitor, un efect direct al îmbătrânirii populației.

Soluțiile: sprijin fiscal și stabilitate economică

Pentru a contracara scăderea natalității, România ar trebui să urmeze modelul Poloniei, spune lectorul ASE.

„Guvernul României ar putea susține familiile prin facilități fiscale, cum face Polonia pentru familiile cu doi copii. Este o modalitate de a stimula direct bugetul de familie, care este deja foarte presat”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.

El consideră însă că sprijinul financiar trebuie însoțit de predictibilitate și stabilitate economică: „Motivația principală pentru care multe cupluri amână momentul apariției unui copil ține de incertitudinea economică și de costurile tot mai mari pentru educație, sănătate și traiul zilnic.”

Ciora amintește și cazul Lituaniei, una dintre țările cu cea mai rapidă scădere demografică din Europa: „Lituania avea 3,7 milioane de locuitori în 1990. Până în 2050 ar putea ajunge la doar 2,3 milioane. Rata fertilității este estimată să scadă până la 0,88 copii per femeie. Este un exemplu care arată ce se poate întâmpla dacă nu se iau măsuri din timp.”

„Facilitățile fiscale pot să ajute, stimulând bugetul de familie care este deja foarte presat. Este un trend îngrijorător, dar și o oportunitate de a regândi politicile publice pentru a sprijini familiile tinere”, a conchis Costin Ciora pentru Digi24.ro.

Share.
Exit mobile version