Afișe lipite peste tot în Ungaria arată mesajul: „Să nu-i lăsăm pe ei să decidă pentru noi”. Este sloganul afișat alături de trei „răufăcători” clasici ai propagandei guvernamentale maghiare: Volodimir Zelenski, liderul ucrainean din timpul războiului, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene și Manfred Weber, politicianul german care conduce Partidul Popular European de centru-dreapta din Parlamentul European, în care se află și cel mai puternic politician de opoziție din Ungaria, transmit The Observer/ The Guardian.
Această decizie se referă la aderarea Ucrainei la UE, o perspectivă îndepărtată care nu se află în atenția niciunuia dintre politicienii afișați pe panourile publicitare din Ungaria. Buletinele de vot, care sunt trimise în această săptămână, pun o întrebare simplă: „Sunteți de acord ca Ucraina să devină membră a UE?”.
În ciuda întrebării neutre, guvernul Ungariei nu stă deoparte. După lansarea campaniei, premierul Viktor Orbán a îndemnat săptămâna trecută oamenii să voteze, susținând că aderarea Ucrainei ar însemna „că va trebui să cheltuim toți banii Ungariei pentru Ucraina”.
De asemenea, guvernul a afirmat – fără a oferi dovezi – că „forța de muncă ieftină” din Ucraina ar lua locurile de muncă ale maghiarilor, în timp ce epidemiile s-ar răspândi deoarece nu există suficienți ucraineni vaccinați.
Partidul de guvernământ Fidesz și-a dat seama că „există un sentiment împotriva implicării Ungariei în război”, a declarat László Andor, comisarul european pentru Ungaria din 2010 până în 2014. „Dar de atunci, acest lucru a fost folosit și abuzat pentru a refuza un sprijin adecvat Ucrainei”.
Ungaria a încercat în repetate rânduri să blocheze sancțiunile UE împotriva Rusiei, în cele din urmă dând înapoi. Ungaria s-a opus printr-un veto deblocării a 6 miliarde de euro pentru rambursarea ajutorului militar acordat Ucrainei de către alte țări UE și a refuzat categoric să semneze două declarații ale UE în sprijinul vecinului său invadat.
Acum, însă, încercările sale de a bloca sprijinul UE pentru Ucraina ar putea forța o reconsiderare a relațiilor sale cu blocul comunitar într-un moment în care Orbán se confruntă cu cel mai serios adversar politic al său din ultimii ani.
Dreptul de decizie al Ungariei în UE este contestat
Statele membre ale UE se gândesc mai serios ca niciodată cum să utilizeze sancțiunea lor supremă împotriva Ungariei: eliminarea dreptului de vot în temeiul articolului 7 din Tratatul UE.
Ideea se află încă într-un stadiu incipient, dar persoane bine informate din interior cred că nu se va întâmpla niciodată, deoarece retragerea drepturilor de vot necesită unanimitatea celor 26 de membri rămași.
Sub un guvern anterior, Polonia a exercitat dreptul de veto. Acum, prim-ministrul populist al Slovaciei, Robert Fico, este văzut ca cel care deține această carte. Parlamentul European a lansat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018, dar aceasta a lâncezit din cauza ezitărilor statelor membre.
Acum există semne de schimbare. Andor a declarat că lucrurile au evoluat de când au apărut primele „încălcări foarte consecvente” ale guvernului Orbán împotriva independenței sistemului judiciar în 2010-2011. „Există mult mai multe emoții [acum]. De ce? Pentru că Orbán este obstrucționist în chestiuni pe care majoritatea țărilor Uniunii Europene le consideră de importanță vitală”, a spus el, referindu-se la Ucraina.
Unii cred că se va ajunge la o reglare de conturi dacă Ungaria încearcă să se opună extinderii sancțiunilor împotriva Rusiei, o gamă largă de măsuri menite să limiteze economia de război, inclusiv înghețarea a 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse deținute în blocul UE.
Profiturile sunt utilizate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei, în timp ce capitalul este considerat vital pentru eventuala sa reconstrucție. Însă măsurile trebuie reînnoite în unanimitate până la 31 iulie.
„Sunt destul de sigur că, dacă ar simți că au sprijinul SUA, ar bloca”, a declarat un înalt oficial UE. „Ar fi uriaș: practic, i-ar pune nu literalmente, ci practic în afara Uniunii”.
Diplomații s-au consolat cu faptul că Ungaria a renunțat întotdeauna la amenințările cu veto, probabil descurajată când Donald Trump l-a amenințat și pe Vladimir Putin cu sancțiuni. „Dacă trecutul este prevestitor pentru viitor, ar trebui să fim OK. Dar ar fi o prostie să presupunem asta”, a declarat un diplomat de rang înalt, care a adăugat că „se lucrează în continuare” pentru a găsi modalități de a ocoli un potențial veto.
19 guverne „care par a fi pregătite să facă un pas în procedura articolului 7”
Eurodeputatul olandez Tineke Strik, care conduce lucrările Parlamentului European privind Ungaria și statul de drept, a declarat: „Statele membre chiar s-au săturat de Orbán”. Ea numără 19 guverne „care par a fi pregătite să facă un pas în procedura articolului 7”, care include acțiuni care nu se rezumă la suspendarea dreptului de vot. Dar le lipsește „o strategie cu privire la modul în care să implice restul statelor membre”, a adăugat ea.
Săptămâna trecută, eurodeputata olandeză a condus o echipă de parlamentari din mai multe partide pentru a investiga standardele democratice din Ungaria, concluzionând că evoluțiile „merg rapid în direcția greșită”.
Presiunea asupra vocilor independente se intensifică. Într-un discurs rostit luna trecută, considerat de mulți ca fiind un nou standard negativ, Orbán a descris oponenții politici, jurnaliștii, judecătorii și activiștii politici drept „gândaci”, ceea ce amintește de limbajul dezumanizant folosit în Germania nazistă și în Uniunea Sovietică.
Un raport al deputaților europeni este de așteptat să elaboreze cu privire la problemele adânc înrădăcinate ale Ungariei: mass-media dominată de guvern și instanțele politizate, precum și creșterea restricțiilor asupra comunității LGBTQ+ după aprobarea unei modificări constituționale pentru interdicția privind marșurile Pride și alte adunări publice.
„Toată lumea se teme că acest lucru reprezintă ceva mai important – dreptul liber la întrunire”, a declarat Strik.
Pentru analiști, interdicția Pride are un scop diferit: să îl împiedice pe liderul opoziției, Péter Magyar, omul din interior devenit critic, al cărui partid Tisza și-a extins avansul față de Fidesz de la începutul anului.
„În termeni strategici, [interdicția Pride] este o capcană întinsă lui Péter Magyar”, a declarat Daniel Hegedüs, director regional pentru Europa Centrală la German Marshall Fund.
Dacă Magyar condamnă interdicția Pride, Fidesz îl va critica ca făcând parte din „lobby-ul gay european”, ceea ce l-ar putea îndepărta de alegătorii conservatori, a spus Hegedüs, folosind propriul limbaj al guvernului. „Dar dacă rămâne tăcut, riscă să îndepărteze alegătorii mai educați, mai urbani, pentru care este o chestiune de angajament față de valori”.
Într-un mod similar, guvernul încearcă, de asemenea, să folosească referendumul privind Ucraina pentru a-l discredita pe Magyar în rândul alegătorilor care se tem că Ungaria va fi atrasă în conflict. Partidul său Tisza este descris de propaganda guvernamentală ca fiind „pro-ucrainean”, colaborând cu Bruxelles-ul pentru a „submina nivelul de trai al maghiarilor”.
Hegedüs a afirmat că Tisza reprezintă o atât de mare „amenințare existențială” pentru Fidesz încât Orbán ar putea recurge la fraude electorale pentru a-și asigura victoria în alegerile parlamentare de anul viitor.
Deși ultimele trei alegeri parlamentare maghiare au fost considerate inechitabile – din cauza faptului că mass-media și resursele de stat au fost înclinate în favoarea guvernului – acestea au fost întotdeauna libere.
„Nu putem exclude primele alegeri nici libere, nici corecte într-un stat membru al UE [și] o situație în care administrația SUA va recunoaște imediat rezultatul”, a declarat Hegedüs.
Acest lucru ridică o provocare pentru diplomații UE, care au susținut mult timp că cea mai bună modalitate de a rezolva „problema Orbán” – ca și „problema Polonia ” înainte de aceasta – este de a aștepta schimbarea la urne.
Strik crede că aceasta este abordarea greșită. Eurodeputatul olandez dorește ca Comisia să vorbească mai mult, să solicite instanței europene un ordin de suspendare privind interzicerea evenimentelor LGBTQ+ și să redistribuie fondurile UE confiscate de Ungaria către societatea civilă și administrația locală: guvernul maghiar a pierdut 1 miliard de euro din fondurile UE în 2024 din cauza nerespectării statului de drept, în timp ce alte 19 miliarde de euro sunt blocate.
„El [Orbán] ar trebui să fie supus unei presiuni uriașe din partea UE pentru a-și schimba cursul”, a declarat Strik.
Editor : A.C.
