Vechimea în muncă necesară pensionării magistraților va crește de la 25 de ani la 35 ani, așa cum este și pentru ceilalți cetățeni, iar cuantumul pensiei acestora din ultima remunerație netă va scădea de la 100% până la 70%. Prin reforma pensiilor de serviciu acordate acestora, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la finalul căreia pensionarea se va face la 65 de ani, potrivit modificărilor legislative prezentate luni de către Guvern în Parlament. 

Întregul proiect de lege, care nu a avut amendamente aprobate în Parlament, poate fi consultat AICI. 

Premierul Ilie Boloja a declarat că „trebuie să restabilim dreptatea, păstrăm respectul pentru magistraţi, înţelegem contribuţia lor majoră în societate, dar în acelaşi timp trebuie să asigurăm o doză de echitate”. 

„Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea în 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere”, a arătat premierul. 

Ce conține proiectul de lege privind pensiile magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea 

Prin reforma propusă, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârşitul căreia pensionarea magistraţilor se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. 

„Vechimea în muncă necesară pensionării va creşte de la 25 de ani, la 35 de ani, aşa cum este cazul pentru ceilalţi cetăţeni. Până acum cuantumul pensiei era de 100% din ultima remuneraţie netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net, pe ultima lună. 

Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau constituţiei”, a mai declarat Ilie Bolojan. 

Şeful Executivului a menţionat că a văzut protestele magistraţilor. 

„Vreau să fie limpede, nu este o lege împotriva magistraţilor ci o lege pentru echitate şi pentru încrederea în justiţie. Magistrătura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuţie. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate şi cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a mai afirmat Bolojan.

Citește și Cum arată reforma ANRE, ASF, ANCOM: reduceri de posturi, prime și bonusuri tăiate până în 2028 | DOCUMENT 

Editor : A.C.

Share.
Exit mobile version