Remus Pricopie a anunțat, luni, că a sesizat organele de anchetă penală cu privire la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri de către George Simion, după ce acesta a afirmat că a strâns peste 600.000 de semnături pentru prezidenţiale. Gestul său vine la o zi după ce rectorul SNSPA a anunțat că și el și-am depus candidatura, însă fără semnături, contstând această decizie.
„Astăzi, 17 martie 2025, am sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de 𝐟𝐚𝐥𝐬 𝐢̂𝐧 𝐢̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬𝐮𝐫𝐢, prevăzută de Codul penal, Art. 292, de către dl. George Simion, în contextul colectării celor peste 600.000 de semnături pe care le-a depus oficial la Biroul Electoral Central ca anexă la dosarul său de candidat, pentru alegerile prezidenţiale din mai 2025. Plângerea se întemeiază pe declarațiile contradictorii ale domnului Simion, dar și pe o seamă de declaraţii publice, unele adevărate autodenunţuri”, a scris Remus Pricopie, luni pe Facebook.
„Miercuri, 12 martie 2025, acesta a afirmat că va strânge 200.000 de semnături până pe 15 martie și că nu a început colectarea semnăturilor înainte de soluționarea situației legate de candidatura lui Călin Georgescu. Cu toate acestea, într-o declarație ulterioară, a recunoscut că a demarat procesul din 9 martie, după un apel al lui Georgescu, și a depus peste 600.000 de semnături”, mai spune el.
Procurorii l-au anchetat pe Simion, privind posibila falsificare a semnăturilor pentru Silvestru Șoșoacă
Procopie reamintește că, în 2024, George Simion, a fost anchetat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce „ar fi instigat membri ai formaţiunii să falsifice listele de susţinători pentru a-l ajuta să candideze la alegerile europarlamentare pe Silvestru Şoşoacă, soţul senatoarei Diana Şoşoacă”.
De asemenea, „am adus în atenţia organelor de anchetă penală faptul că există un interviu din anul 2024 în care însuși domnul Simion recunoaște că «nimeni nu strânge semnăturile legal», declarație care poate fi interpretată ca un autodenunţ. Consider că astfel de practici frauduloase subminează fundamentele democrației și încrederea cetățenilor în procesul electoral, motiv pentru care am decis să sesizez organele judiciare competente”, mai scrie rectorul SNSPA, pe rețeaua de socializare.
El solicită autorităților „să investigheze cu celeritate aceste fapte în interesul transparenței și al integrității procesului electoral”.
Ce prevede Codul penal și legislația cu privire la acuzațiile făcute de Pricopie
Acesta menționează ă prevederile din Codul penal privind falsul în declarații care spune, la art. 292 că „declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
Rectorul SNSPA menționează și prevederile Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României care precizează, la articolul 27 următoarele:
„(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor.
(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători.
(3) Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 din Codul penal. Lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele şi numele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura alegătorilor care susţin candidatura. În finalul listei persoana care a întocmit-o este obligată să facă o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susţinătorilor. Modelul listei susţinătorilor şi al declaraţiei pe propria răspundere sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”.
Editor : Ana Petrescu
