Constructorii solicită modificarea legislaţiei impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) în vederea stopării ″scurgerii″ în afara ţării a profiturilor multinaţionalelor, prin tranzacţii cu societăţile afiliate din străinătate, a declarat preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Cristian Erbaşu, în cadrul conferinţei ”Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, la Sinaia. Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii se vor întâlni, luni, cu ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, şi vor cere deblocarea unor proiecte cu grad de realizare de sub 30%, cu costuri mari de conservare şi cu impact social mare, dar şi susţinerea lor prin credite garantate de stat şi cu dobânzi parţial subvenţionate.
Problemele ridicate de constructori privesc restanţele autorităţilor publice contractate la plata facturilor de lucrări şi îngheţarea finanţărilor pentru proiecte aferente principalelor programe de investiţii finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi Anghel Saligny.
”Din păcate, există o discrepanţă extrem, extrem de mare între valoarea lucrărilor realizate de constructori şi valoarea lucrărilor facturate de constructori. De ce? Birocraţia este utilizată de beneficiar, dar mai ales de stat, în momentele acestea, într-un mod extremde parşiv. Când ştie că nu are bani, îţi cere pentru o factură un munte de documente, e imposibil să nu găsească el ceva. Şi te amână la nesfârşit. Când are bani, mai ales dacă trebuie să facă plăţi rapide, că altfel pierde fondurile europene, îţi lasă o factură cu cinci hârtii, acolo este interesul lui să consume banii şi se trezeşte la un moment dat, după ce s-a făcut plata, vin controalele, că plata nu a fost făcută în regulă. Deci merge de la o extremă la cealaltă extremă. Trăim nişte duşuri reci şi cald-fierbinţi-extrem de fierbinţi de la o zi la alta”, a declarat preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, Cristian Erbaşu, în cadrul conferinţei ”Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, la Sinaia.
În opinia acestuia, impozitul pe cifra de afaceri ar trebui să nu fie aplicat brutal. În prezent, impozitul minim pe cifra de afaceri este în continuare în vigoare pentru companii cu rulaje anuale de peste 50 milioane euro, iar un mecanism conceput să-l înlocuiască, prin limitatea deductibilităţii unor cheltuieli efectuate către firme străine afiliate, se aplică doar societăţilor cu cifre de afaceri de sub 50 milioane euro pe an.
”Era menit iniţial să combată tendinţa unor companii, mai ales străine, de a exporta profitul, de a-l duce la ei în ţară şi de a nu plăti impozitul pe profit. Poate s-a reuşit acest lucru parţial, dar pe de altă parte ai făcut un bine şi ai făcut de două ori mai mult rău″, a declarat Cristian Erbaşu.
Acesta subliniază şi că jucătorii din domeniu nu sunt împotriva majorării salariului minim.
La rândul său, Irinel Gheorghe, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, spune că firmele din construcţii întâmpină probleme cu preţurile mari la energie.
”Legat de preţurile la energie, problema e deja foarte mare şi are un impact foarte mare în preţ. Peste toate astea, avem anumite sectoare în care avem o concurenţă neloială, din punctul nostru de vedere, în ceea ce priveşte importul din unele state non-UE, unde sunt subvenţionate de statele respective. Şi sunt nişte valori foarte mari. Într-un an, în 2024, au fost circa 3 miliarde de euro importuri dintr-o singură ţară non-UE, care au fost subvenţionate. Toate acestea cumulate duc la o presiune extrem de mare pe producătorii români în acest moment. Bineînţeles că încercăm să ne adaptăm, încercăm să facem fel de fel de jocuri de atenţie. S-au făcut investiţii, vor fi investiţii în continuare, dar degeaba se alocă bani pentru investiţii dacă în final ne sugrumă factorii externi”, a spus Irinel Gheorghe.
O altă propunere cu care vor merge la Ministerul Finanţelor este legată de proiectele car pot fi amânate.
”Punând în balanţă ce înseamnă cheltuielile de conservare a acestor proiecte vs.ce vrem noi să propunem, ne ducem cu următoarea propunere: sunt anumite firme de construcţii care au câştigat proiecte şi care vor să le continue. Cum apelăm la credite de la bănci comerciale, propunerea noastră este ca statul să vină să susţină o parte din dobândă şi să garanteze cumva plata acelor credite. Domnul ministru ne-a promis că la întâlnirea pe care o să o avem o să fie prezente cele tri bănci, Cec Bank, Exim Banca Românească şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, şi sper să găsim o rezolvare şi aici”, a spus Irinel Gheorghe, referindu-se la proiectele realizate sub 30%, dar care reprezintă un cost mare al costurilor de conservare.
Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii spun că există companii de stat din sectorul energetic foarte profitabile, care au profituri mari.
”Dacă au aceste profituri, înseamnă că vând scump energia”, spune Erbaşu, care afirmă că având în vedere că statul încasează dividende foarte mari de la companiile pe care le administrează, atunci ”statul e extrem de interesat să aibă preţuri mari, însă nu-i mai bine să lase preţul mai jos mai ales pentru producătorii din România? Să-i ajute să facă producţie, să facă o investiţie practic în firmele care produc în România şi să ia din impozitul pe profit al acestor producători. Poate greşesc, poate el (statul, n.r.) spune poate mai repede pun mâna pe bani, de ce să mai iau banii să-i bag prin acele firme, că poate nu mai îmi vin înapoi”, afirmă Erbaşu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
