Războaie în desfăşurare, răsturnarea dramatică de la putere a unor lideri autoritari precum Bashar al-Assad, căderi de guverne, alegeri cu final neaşteptat, noi dezastre aduse de schimbările climatice în cel mai cald an de când se fac măsurători meteorologice – în întreaga lume, anul 2024 nu a încetat să aducă evenimente de mare impact, schimbări, emoţii şi îngrijorări pentru viitor, notează News.ro.
Anul 2024 a fost cel puţin dramatic şi sfâşietor. Războaiele au continuat în Orientul Mijlociu şi Ucraina, în timp ce un război civil a intrat în al doilea an în Sudan, lăsând mii de morţi şi milioane de oameni pradă foametei şi lipsiţi de drepturile fundamentale. Unele dintre cele mai importante şi puternice ţări din lume au mers la urne şi doi conducători autocraţi au fost înlăturaţi în mod dramatic. Multe părţi ale lumii au suferit calamităţi naturale la o scară fără precedent, iar o companie precum Boeing a avut parte de un incident jenant – o uşă de la un avion al său a zburat în aer – ceea ce a deschis o adevărată cutie a Pandorei.
Iată câteva dintre evenimentele care au schiţat profilul lui 2024:
Trump supravieţuieşte unui atentat, apoi cucereşte Casa Albă
2024 va intra negreşit în istorie ca anul revenirii lui Donald Trump. După ce s-a confruntat cu o serie de dosare penale, Trump a devenit din nou candidatul republican la preşedinţie şi a reuşit să ajungă en fanfare la Casa Albă, năruind multora visul de a vedea prima femeie preşedinte american.
În timp ce unii spun că democraţii au greşit mizând pe un Joe Biden îmbătrânit, care nu a făcut faţă dezbaterii cu Trump, renunţarea sa ulterioară la candidatură şi intrarea în luptă a înflăcăratei sale adjuncte, Kamala Harris, nu au mai putut recupera terenul pierdut în faţa republicanilor.
Trump s-a întors cu retorica sa anti-climă şi anti-migranţi, dar nu înainte de a fi supravieţui unui atentat în campanie, în timp ce vorbea la un miting în aer liber lângă Butler, Pennsylvania, pe 13 iulie. Glonţul i-a trecut, la propriu, pe la ureche.
1.000 de zile de război în Ucraina
Războiul din Ucraina a continuat pentru al treilea an consecutiv de la debutul său, în februarie 2022. Cu alte crize care au atras mai multă atenţie, Ucraina aproape a dispărut din prim-plan, dar şi-a făcut o nouă intrare în noiembrie, când preşedintele american în exerciţiu Joe Biden a dat în grabă Kievului permisiunea să folosească rachetele SUA cu rază lungă de acţiune pentru lovituri pe teritoriul Rusiei. Mişcarea lui Biden a venit după ce democraţii au pierdut alegerile din SUA în faţa republicanilor, Donald Trump urmând să se întoarcă la Casa Albă în ianuarie. Trump a declarat în mod deschis că livrările de arme ale SUA către Ucraina se vor opri, iar Biden posibil să fi făcut acest pas ca un ultim gest către Ucraina.
Discuţiile despre un posibil acord de pace au continuat să apară intermitent pe tot parcursul anului, cu diverse nuanţe şi s-au accelerat după victoria lui Trump, dar nu par încă să existe semne în acest sens, iar Ucraina a intrat în iarnă epuizată, cu o infrastructură energetică devastată şi cu mai multe pierderi teritoriale faţă de începutul anului. În plus, trupele nord-coreene par să fi intrat în luptă alături de ruşi, iar atacul reînnoit al Rusiei asupra Ucrainei, alături de asasinarea şefului forţelor ruse de protecţie nucleară, Igor Kirillov, au înrăutăţit situaţia.
Putin îşi consolidează dictatura
Vladimir Putin şi-a început al cincilea mandat de preşedinte al Rusiei în luna mai, după ce a câştigat un scrutin pe care Occidentul l-a catalogat drept o farsă.
Inamicul său nr.1, Aleksei Navalnîi, a murit în februarie, în circumstanţe tulburi, în închisoarea din Arctica unde ispăşea o pedeapsă de 19 ani pentru conducerea unei organizaţii „extremiste”.
În august, Moscova a negociat cel mai mare schimb de prizonieri Est-Vest de la sfârşitul Războiului Rece, eliberând 16 occidentali şi disidenţi ruşi, inclusiv pe jurnalistul american Evan Gershkovich, în schimbul a 10 ruşi.
Moscova a continuat de atunci represiunea împotriva celor care se opun războiului din Ucraina, organizând procese şi pronunţând sentinţe grele pentru „sabotaj”, „trădare” şi „terorism”.
Ofensiva Israelului se extinde
Israelul şi-a arătat lumii puterea în 2024. Chiar dacă şi-a continuat ofensiva în Gaza – ucigând zeci de oameni aproape zilnic -, în acelaşi timp, a luptat împotriva Hezbollah, gruparea militantă susţinută de Iran în Liban. Şi a reuşit să câştige totul fără pierderi foarte mari.
Israelul a desfăşurat în acest an asupra Hezbollah atacuri unice în istorie, cu pagere şi walkie-talkie-uri capcană, prin explozii sincronizate ale dispozitivelor. L-a eliminat pe liderul Hezbollah Sayyed Hassan Nasrallah în septembrie şi apoi a urmat uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar, peste două săptămâni.
Chiar dacă Israelul a dat lovituri serioase Hamas, Hezbollah şi Iranului, Naţiunile Unite au continuat să semnaleze pericolul iminent de foamete şi victimele făcute în rândul copiilor, al lucrătorilor umanitari şi al jurnaliştilor în Gaza. Cu toate acestea, Israelul a rezistat apelurilor şi presiunilor de a-şi înceta ofensiva.
După două luni de război deschis, un armistiţiu fragil a intrat în vigoare pe 27 noiembrie în Liban.
Războiul a ucis cel puţin 4.000 de persoane în Liban din octombrie 2023, potrivit Ministerului local al Sănătăţii. În Gaza, administrată de Hamas, peste 45.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în războiul dezlănţuit, potrivit Ministerului Sănătăţii de acolo. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră cifrele fiabile. Gaza, unde 62 de persoane aflate în viaţă sunt încă ţinute ostatice, este, fără îndoială, scena unui dezastru umanitar.
Odată ce a fost clar că SUA vor avea un nou preşedinte în persoana lui Donald Trump, care a promis că va pune capăt tuturor războaielor şi a avertizat deja Hamas să elibereze ultimii ostatici israelieni, rămâne de văzut dacă criza din Orientul Mijlociu se încheie în sfârşit în noul an sau capătă alte dimensiuni.
Înlăturarea lui Bashar Al-Assad și „eliberarea” Siriei
După 54 de ani de stăpânire despotică brutală, familia Assad a plecat din Siria într-un mod extrem de discret.
Pe 8 decembrie, după aproape 14 ani de război civil şi cinci ani de impas, regimul lui Bashar al-Assad din Siria s-a prăbuşit dramatic în doar o săptămână. În timp ce Bashar a condus ţara timp de 24 de ani, tatăl său, Hafez al-Assad, a condus-o timp de 30 de ani înaintea lui cu o mână de fier.
Assad şi forţele sale au fost luaţi prin surprindere – şi la fel a fost şi o mare parte din lume – când luptătorii de opoziţie conduşi de grupul rebel Hayat Tahrir al-Sham (HTS) au capturat marele oraş Alep la sfârşitul lunii noiembrie. Mulţi anticipau o luptă acerbă, dar asta nu s-a întâmplat niciodată. După Alep, luptătorii HTS au capturat rapid Hama, a urmat Homs şi apoi au mărşăluit spre Damasc, în timp ce aliaţii tradiţionali ai lui Assad, Rusia şi Iranul, prinşi în propriile lor războaie, nu au făcut nimic pentru a-l ajuta. Forţele demoralizate ale lui Assad au considerat că este înţelept să renunţe fără luptă, iar preşedintele însuşi a fugit discret la Moscova, unde a primit azil politic.
Pe măsură ce conducerea HTS preia puterea, Siria rămâne într-o mare incertitudine. Există temeri că islamiştii şi Statul Islamic ar putea recăpăta influenţă. Dar evenimentele din Siria au dat speranţă milioanelor de locuitori care au fugit din ţară de-a lungul anilor, devenind feţele tragice ale imigranţilor ilegali din Europa şi care acum visează să se întoarcă acasă.
De la înlăturarea lui Assad, Israelul a efectuat sute de lovituri asupra siturilor militare siriene, dorind să împiedice ca armele ţării să ajungă în mâinile guvernului interimar. De asemenea, Israelul a ocupat zona tampon de pe Înălţimile Golan, care era controlată de ONU.
Doi membri ai familiei regale britanice se luptă cu cancerul
Totul a început cu speculaţii legate de „dispariţia” publică a prinţesei Kate. În urma îngrijorărilor tot mai mari cu privire la sănătatea ei, s-a dezvăluit în cele din urmă că Kate fusese diagnosticată cu cancer.
Dar Kate nu a fost singurul membru al familiei regale britanice care a fost depistat cu temuta boală. În timp ce Kate a dezvăluit publicului boala abia în martie, după ce fusese diagnosticată în ianuarie, Palatul Buckingham a anunţat în februarie că socrul ei, Regele Charles, se luptă şi el cu boala. Ambii şi-au petrecut cea mai mare parte a anului făcând chimioterapie, iar Kate a anunţat într-un videoclip în septembrie că a terminat cu terapia.
Deşi acum şi-a reluat îndatoririle publice, îngrijorările legate de sănătatea precară a Regelui Charles au grăbit pregătirile pentru ca William şi Kate să îşi asume viitoarele roluri de rege şi regină.
Dezastre naturale
Recordurile de temperatură au continuat să cadă în 2024 în multe părţi ale lumii, în timpul celui care va fi aproape sigur cel mai cald an înregistrat vreodată. Încălzirea globală necruţătoare, într-un ritm care a depăşit prognozele, a provocat valuri de căldură, secete şi inundaţii mortale, vremea umedă dovedindu-se deosebit de dramatică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), un sezon ploios neobişnuit de intens în Africa de Vest şi Centrală a ucis peste 1.500 de persoane.
În prima zi a anului, cutremurul din Peninsula Noto din Japonia a provocat cel puţin 250 de morţi şi mii de răniţi. Apoi, evenimentele meteorologice extreme au continuat să facă ravagii în întreaga lume pentru tot restul anului.
În perioada martie-aprilie, ploile abundente şi inundaţiile fulgerătoare din Afganistan şi Pakistan au ucis peste 1.000 de oameni şi au rănit mult mai mulţi.
Luna mai a fost deosebit de proastă în ceea ce priveşte fenomenele meteorologice extreme. Ploile abundente şi torenţii de lavă rece şi noroi care au curs pe versanţii unui vulcan de pe insula Sumatra din Indonezia au declanşat inundaţii fulgerătoare, lăsând în urmă mulţi morţi. Brazilia a cunoscut una dintre cele mai grave inundaţii în aceeaşi lună, în timp ce Afganistanul arid a înregistrat mai multe decese din cauza altor inundaţii puternice în provincia Baghlan. Sute de morţi şi strămutaţi au făcut şi inundaţiile în Kenya şi Tanzania, în timp ce alunecările de teren mortale din Papua Noua Guinee au îngropat de vii 2.000 de oameni.
Furtuna Boris a provocat în septembrie inundaţii şi dezastre de proporţii în Europa Centrală.
În octombrie, inundaţiile din Spania au provocat sute de morţi, un bilanţ fără precedent în acest secol, în timp ce super-taifunul Kong-Rey a lovit Taiwanul la sfârşitul aceleiaşi luni.
Franţa s-a confruntat şi ea cu inundaţii, în timp ce Filipinele au fost lovite de mai multe furtuni majore într-o singură lună, inclusiv de un super taifun, Man-yi, în noiembrie.
China, Thailanda, Nepal şi Japonia au avut şi ele inundaţii mortale şi până şi deşertul Sahara s-a transformat într-un ocean din cauza inundaţiilor.
Incendiile de pădure au măturat Brazilia şi America de Nord, iar două uragane majore, Beryl şi Helene, au avut urmări catastrofale în America de Nord.
Cel mai recent dezastru, cel din arhipelagul african Mayotte, teritoriu francez, a fost lăsat de un ciclon cu o forţă nemaivăzută de un secol.
Anul alegerilor şi al prăbuşirii guvernelor
2024 a fost un an al alegerilor, cu un record de scrutine, într-o multitudine de ţări, inclusiv puteri mondiale.
În Marea Britanie, Partidul Laburist condus de Keir Starmer a îndepărtat Partidul Conservator de la guvernare, într-o victorie zdrobitoare, în iulie, punând capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare.
Franţa trece printr-o rocambolescă dramă politică. După alegeri anticipate încheiate neconcludent în iulie, guvernul a căzut la 4 decembrie, când premierul Michel Barnier a pierdut o moţiune de cenzură în parlament, cauzată de disputele bugetare. În timp ce Barnier a devenit premierul cu cel mai scurt mandat din republica modernă a Franţei (91 de zile), Franţa are deja al patrulea prim-ministru în 12 luni, preşedintele Emmanuel Macron numindu-l pe Francois Bayrou succesor al lui Barnier.
În mod similar, în Germania, guvernul cancelarului Olaf Scholz a pierdut un vot de cenzură şi vor avea loc alegeri anticipate la 23 februarie.
În Austria alegerile au fost câştigate de extrema dreaptă, o victorie istorică, în timp ce în România, alegerile prezidenţiale au fost anulate din cauza suspiciunii de interferenţă a unei puteri străine.
De altfel, alegerile pentru Parlamentul European din iunie au confirmat ascensiunea partidelor naţionaliste şi de extremă dreapta în Franţa, Germania, Belgia, Austria, Italia şi Ţările de Jos, iar acest lucru s-a reflectat şi la nivel naţional. Alternativa pentru Germania (AfD) a câştigat pentru prima dată alegerile regionale şi a obţinut scoruri istorice ridicate în alte două, iar alegerile naţionale din februarie ar putea aduce surprize.
Între timp, în Anglia şi Irlanda de Nord, zeci de oraşe au fost zguduite de revolte antiimigraţie alimentate de agitatori de extremă dreaptă.
În Pakistan, drama a continuat în jurul fostului prim-ministru Imran Khan. Toate partidele politice care exclud colaborarea cu partidul său, PTI, s-au unit pentru a forma un guvern condus de Shehbaz Sharif, în timp ce protestele susţinătorilor PTI şi totodată represiunile continuă în Pakistanul extrem de volatil, chiar dacă Imran Khan şi soţia sa Bushra Bibi se confruntă cu noi cazuri penale, numărul dosarelor împotriva lui Khan ajungând deja la 188.
China, în declin economic
Beijingul a lansat o serie de măsuri menite să stimuleze economia sa, inclusiv reduceri ale ratelor cheie şi o creştere a limitei de îndatorare pentru autorităţile locale.
A doua cea mai mare economie a lumii a fost afectată de o criză imobiliară şi de un consum casnic scăzut. De asemenea, a fost blocată în dispute comerciale acerbe cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Washingtonul a impus creşteri abrupte ale taxelor vamale pentru maşinile electrice, pentru bateriile pentru vehicule electrice şi panourile solare, în timp ce UE a impus, de asemenea, tarife suplimentare pentru maşinile electrice fabricate în China.
În replică, Beijingul a impus „măsuri antidumping temporare” asupra importurilor de produse din UE, inclusiv la coniac.
Preşedintele ales al SUA, Trump, a avertizat deja că intenţionează să impună tarife vamale severe Chinei.
Necazurile se ţin lanţ de Boeing
Producătorul de avioane şi de nave spaţiale Boeing a fost afectat de o serie de incidente în ultimul an.
Pe 5 ianuarie, o uşă şi o bucată de fuselaj a unui avion Boeing 737 Max aparţinând Alaska Airlines s-au desprins la câteva minute după decolare. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime.
Din nou, în aprilie, capacul motorului unui avion Boeing 737-800 s-a deschis şi a căzut în timpul decolării de pe aeroportul din Denver.
Pe parcursul anului, Boeing a pledat vinovat pentru acuzaţii penale rezultate din două prăbuşiri mortale, în 2018 şi 2019, cu avioanele sale 737 Max. Avioanele au fost ulterior blocate la sol pentru mai mult de 18 luni.
Apoi, foarte mediatizata navetă spaţială Starliner a lui Boeing, care i-a transportat pe astronauţii NASA Sunita Williams şi Butch Wilmore la Staţia Spaţială Internaţională, după o serie de întârzieri şi împotmoliri, a trebuit să se întoarcă fără astronauţi din cauza unor defecţiuni ale propulsorului şi a unor scurgeri de heliu.
Boeing şi-a schimbat conducerea, s-a confruntat cu greve ale angajaţilor şi a desfiinţat 17.000 de locuri de muncă. Rămâne de văzut dacă finanţele puternic afectate ale companiei se vor putea redresa în noul an.
Legea marţială în Coreea de Sud şi consecinţele ei
La începutul lunii decembrie, Coreea de Sud a asistat la un cutremur politic, după ce preşedintele Yoon Suk Yeol a declarat brusc legea marţială acuzând principalul partid de opoziţie al ţării sale de simpatie cu Coreea de Nord şi de „activităţi anti-statale”. Decretul a supravieţuit doar şase ore, deoarece Adunarea Naţională a votat în unanimitate împotriva lui şi legea marţială a fost retrasă, dar nu înainte ca aceasta să facă ravagii pe pieţele de capital.
Prerogativele şi îndatoririle prezidenţiale ale lui Yoon au fost ulterior suspendate de parlament, iar prim-ministrul Han Duck-soo a preluat funcţia de şef al statului. Moţiunea de acuzare a susţinut că Yoon „a comis o rebeliune care a afectat pacea în Republica Coreea prin organizarea unei serii de revolte”. Fostul ministru al apărării din Coreea de Sud, Kim Yong-hyun, acuzat că a jucat un rol principal în impunerea eşuată a legii marţiale, a încercat fără succes să se sinucidă într-un centru de detenţie. Soarta lui Yoon şi a oamenilor săi va fi decisă în noul an.
O nouă eră pentru Bangladesh
Un şoc major a avut loc pe 5 august, când Sheikh Hasina şi-a dat demisia în grabă din funcţia de prim-ministru al Bangladeshului şi a fugit în India, în timp ce studenţii protestatari se pregăteau să mărşăluiască spre Dhaka, în căutarea ei.
Hasina, criticată de multă vreme de Occident şi urâtă în ţara ei pentru metodele ei autocrate, antipatia faţă de disidenţă şi tendinţa de a închide membrii opoziţiei, fusese reconfirmată la putere în ianuarie, în cadrul unor alegeri despre care s-a spus că au fost fraudate. Dar curând, ea a început să se confrunte cu protestele studenţilor din cauza unei politici care le dădea şanse inegale la angajare, iar mişcarea de protest a atins apogeul în iulie. Hasina şi-a asmuţit poliţia, armata şi întreaga maşinărie a statului asupra tinerilor protestatari şi mai mulţi studenţi au murit în acţiunile de represiune. În cele din urmă, cu armata de partea lor, studenţii au forţat-o să fugă şi l-au instalat ca premier interimar pe laureatul Nobel Muhammad Yunus. Totuşi, ceea ce a urmat, probabil, nu a fost luat în calcul. În timp ce activiştii închişi pe nedrept ai opoziţiei au ieşit din închisori, la fel au ieşit şi islamiştii şi criminalii de drept comun. Ţara a coborât în anarhie şi poliţia demoralizată a refuzat să preia iniţiativa de a restabili ordinea. Pe fondul rapoartelor repetate de atrocităţi asupra minorităţilor şi inflaţie în creştere, guvernul interimar este acum sub o presiune imensă. Bangladeshul va căuta stabilitatea politică şi restabilirea păcii sociale în noul an.
În Venezuela, dictatorul Maduro se agaţă de putere
Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a câştigat un al treilea mandat de şase ani în iulie, însă rezultatele votului au fost contestate de opoziţie şi la nivel internaţional. După anunţarea victoriei sale, au izbucnit proteste care au fost reprimate brutal de forţele guvernamentale, soldate cu 28 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi. Mai mult de 2 400 de persoane au fost arestate.
Candidatul opoziţiei, Edmundo Gonzalez Urrutia, s-a refugiat în Spania, iar liderul opoziţiei, Maria Corina Machado, trăieşte de asemenea în clandestinitate.
Maduro va depune jurământul pe 10 ianuarie.
Social media pune probleme
În 2024, titanii social media s-au confruntat cu un control din ce în ce mai atent din partea statelor.
În august, în Franţa, fondatorul de origine rusă al controversatei aplicaţii Telegram, Pavel Durov, a fost arestat şi acuzat că nu a reuşit să limiteze conţinutul extremist şi ilegal de pe reţeaua sa, care are 900 de milioane de utilizatori.
În august, platforma X a miliardarului american Musk, fostul Twitter, a fost interzis timp de 40 de zile în Brazilia – cea mai mare piaţă a sa din America Latină – într-o dispută juridică privind dezinformarea. Judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă a calificat X drept un pericol pentru democraţie. Platforma a redevenit disponibilă în octombrie, după ce a acceptat să plătească amenzi în valoare de 5,2 milioane de dolari pentru nerespectarea deciziilor judecătoreşti.
O altă platformă importantă, TikTok, a primit ordin din partea Statelor Unite să renunţe la Bytedance, proprietarul său chinez, până la 19 ianuarie, altfel riscând să fie interzisă. Curtea Supremă va examina mai întâi constituţionalitatea legii, care a fost susţinută de Joe Biden.
În Albania, platforma a fost deja interzisă timp de un an, din cauza rolului jucat în uciderea unui adolescent.
De asemenea, UE investighează TikTok în urma acuzaţiilor că a fost folosită de Rusia pentru a influenţa rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din România, câştigat de candidatul extremei drepte Călin Georgescu şi ulterior anulat.
Editor : A.C.
