Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale luate de CCR plasează România în compania unor state din Africa, America de Sud sau Asia, unde au fost luate decizii similare. În secolul 21, au fost 26 de scrutine anulate, arată o documentare făcută de Digi24.ro.
Iată mai jos o scurtă listă a unor astfel de alegeri. De notat că, doar în secolul 21, pe glob au fost 26 de țări cu alegeri anulate. Gabon, Myanmar, Kuwait, Kârgâzstan, Thailanda, Guinea-Bissau sunt țări care apar pe o astfel de listă, unele de mai multe ori.
Sunt și câteva țări europene pe această listă – de exemplu, Austria, în 2016, Ucraina, unde alegerile au fost urmate de celebra Revoluție Portocalie, și Islanda (2010).
Gabon, Myanmar, Kârgâzstan sau Abhazia
2023. Alegerile generale din Gabon
În Gabon au avut loc alegeri generale la 26 august 2023. Președintele în exercițiu Ali Bongo a candidat pentru realegere, reprezentând Partidul Democrat Gabonez, care a condus țara neîntrerupt de la independența sa față de Franța în 1960, inclusiv 41 de ani sub tatăl lui Bongo, Omar.
Bongo a fost declarat câștigător la 30 august. Cu toate acestea, o lovitură de stat a început la scurt timp după aceea, ducând la anularea rezultatelor alegerilor. Alegerile locale și departamentale au fost organizate în aceeași zi.
2020. Alegerile generale din Myanmar
În Myanmar au avut loc alegeri generale la 8 noiembrie 2020. Un total de 1 171 de locuri la nivel național, de stat și regional au fost disputate în cadrul alegerilor.
La 1 februarie 2021, Forțele armate din Myanmar au susținut în mod nefondat că rezultatele alegerilor au fost nelegitime și au lansat o lovitură de stat care l-a destituit pe președintele Win Myint, făcând ca vicepreședintele Myint Swe, afiliat armatei, să devină președinte interimar. Myint Swe a predat oficial puterea liderului loviturii de stat Min Aung Hlaing, în temeiul dispozițiilor privind starea de urgență din Constituție. Mai târziu, armata a anulat rezultatele alegerilor din 2020 și s-a angajat să organizeze noi alegeri până în 2023. Ulterior alegerile au fost în mod repetat amânate.
2020. Alegerile parlamentare din Kârgâzstan
Rezultatele alegerilor din Kârgâzstan au arătat că partidele pro-guvernamentale au câștigat o supermajoritate de locuri. Alegerile au fost ulterior anulate de Comisia Electorală Centrală în timpul protestelor din Kârgâzstan din 2020.
Alegerile au avut loc în timpul pandemiei COVID-19.
2019. Alegerile parlamentare din Abhazia
În Republica parțial recunoscută Abhazia au avut loc alegeri prezidențiale în 2019. Deoarece niciun candidat nu a întrunit mai mult de 50% din voturi, un al doilea tur a avut loc la 8 septembrie între primii doi candidați, președintele în exercițiu Raul Khajimba și Alkhas Kvitsinia. Khajimba a fost ulterior reales cu o marjă de mai puțin de 2% în al doilea tur. La 20 septembrie, Curtea Supremă din Abhazia a declarat legală decizia Comisiei Electorale Centrale de a recunoaște victoria actualului președinte Raul Khajimba în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
În ianuarie 2020, Curtea Supremă din Abhazia a anulat rezultatele, în urma protestelor împotriva lui Khajimba. Khajimba a demisionat de la președinție la 12 ianuarie, iar noi alegeri au fost convocate pentru 22 martie.
2019. Alegeri parlamentare în Malawi
La 21 mai 2019, în Malawi au avut loc alegeri generale pentru alegerea președintelui, a Adunării Naționale și a consilierilor locali. Președintele în exercițiu Peter Mutharika, din partea Partidului Democrat Progresist, a fost reales, partidul său rămânând cel mai numeros în Adunarea Națională. Cu toate acestea, la 3 februarie 2020, Curtea Constituțională a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale din cauza dovezilor de nereguli și a dispus organizarea de noi alegeri, care au fost denumite pe scară largă „alegerile Tipp-Ex”, după o marcă de lichid de corecție despre care opozanții susțineau că ar fi fost folosit pentru falsificarea voturilor.
2017 Alegeri generale în Kenya
La 8 august 2017, în Kenya au avut loc alegeri generale pentru alegerea președintelui, a membrilor Adunării Naționale și ai Senatului, care au coincis cu alegerile locale kenyene din 2017, în cadrul cărora au fost aleși guvernatorii și reprezentanții guvernelor descentralizate.
Rezultatele publicate au arătat că președintele în exercițiu Uhuru Kenyatta, din partea Partidului Jubilee, a fost reales cu 54% din voturi. Cu toate acestea, principalul său adversar, Raila Odinga din Mișcarea Democrată Portocalie, a refuzat să accepte rezultatele și le-a contestat la Curtea Supremă. Rezultatele alegerilor prezidențiale au fost ulterior anulate de instanță și s-a dispus organizarea de noi alegeri prezidențiale în termen de 60 de zile.
2016. Alegerile prezidențiale din Austria
În Austria au avut loc alegeri prezidențiale la 24 aprilie 2016, cu un al doilea tur de scrutin la 22 mai 2016. Cu toate acestea, rezultatele celui de-al doilea tur au fost anulate și un nou scrutin a avut loc la 4 decembrie 2016.
Președintele în exercițiu Heinz Fischer îndeplinise două mandate și nu era eligibil pentru a fi ales pentru un al treilea mandat succesiv. În primul tur al alegerilor, Norbert Hofer din Partidul Libertății din Austria (FPÖ) a obținut cele mai multe voturi. Alexander Van der Bellen, un candidat independent care a fost membru al Verzilor austrieci și al Partidului Social Democrat, s-a clasat pe locul al doilea.
Candidații celor două partide aflate la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Popular Austriac, s-au clasat pe locurile patru și, respectiv, cinci, în urma independentei Irmgard Griss, care a ocupat locul trei, ceea ce a dus la o criză guvernamentală și la demisia cancelarului Werner Faymann.
Deoarece niciun candidat nu a obținut majoritatea voturilor, Hofer și Van der Bellen s-au confruntat în al doilea tur de scrutin în luna mai. Aceasta a fost prima dată de la al Doilea Război Mondial când un președinte austriac nu a fost susținut nici de Partidul Popular, nici de Partidul Social Democrat. În timpul run-off-ului, Van der Bellen l-a învins pe Hofer la 23 mai 2016, după numărarea voturilor prin corespondență.
Totuși, La 1 iulie, rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin au fost anulate după ce rezultatele din 20 din cele 117 circumscripții administrative au fost contestate, iar Curtea Constituțională a Austriei a constatat că legea electorală austriacă nu a fost respectată în 14 dintre acestea. Curtea a constatat că peste 77.900 de voturi prin corespondență au fost numărate în mod necorespunzător prea devreme, fără a exista însă niciun indiciu că voturile ar fi fost manipulate în mod fraudulos. Al doilea tur de scrutin a fost planificat pentru 2 octombrie, dar a fost amânat pentru 4 decembrie 2016.
Van der Bellen a câștigat în cele din urmă al doilea tur de scrutin cu 53,8 % din voturi și o prezență la vot de 74,2 %. Hofer i-a cedat cursa lui Van der Bellen, când rezultatul a devenit evident la scurt timp după închiderea urnelor. Van der Bellen a depus jurământul în calitate de al doisprezecelea președinte al Austriei la 26 ianuarie 2017.
2010. Islanda
Alegerile pentru Adunarea Constituțională au avut loc în Islanda la 27 noiembrie 2010. Curtea Supremă a invalidat rezultatele alegerilor la 25 ianuarie 2011, ca urmare a plângerilor privind mai multe erori în modul de desfășurare a alegerilor. Cu toate acestea, la 25 februarie 2011 s-a decis ca membrii aleși ai Adunării să fie numiți într-un Consiliu Constituțional cu același rol. Modificările propuse la Constituție au fost aprobate în cadrul unui referendum în octombrie 2012.
Până în 2024, modificările nu au fost puse în aplicare, în ciuda sprijinului public continuu.
2004. Alegeri în Ucraina
În Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale la 31 octombrie, 21 noiembrie și 26 decembrie 2004. Acestea au fost cele de-a patra alegeri prezidențiale din Ucraina după independența față de Uniunea Sovietică. Ultimele etape ale alegerilor au fost disputate între liderul opoziției Viktor Iușcenko și prim-ministrul în exercițiu Viktor Ianukovici, din partea Partidului Regiunilor. Curtea Supremă a Ucrainei a stabilit ulterior că alegerile au fost afectate de o falsificare generalizată a rezultatelor în favoarea lui Ianukovici.
În conformitate cu legea electorală a Ucrainei, pentru alegerea președintelui se utilizează un sistem în două tururi, în care un candidat trebuie să obțină majoritatea (50% sau mai mult) din totalul voturilor exprimate. Primul tur de scrutin a avut loc la 31 octombrie. Deoarece niciun candidat nu a obținut mai mult de 50% din totalul voturilor exprimate, la 21 noiembrie a avut loc un tur de scrutin între cei doi candidați cu cele mai multe voturi, Iușcenko și Ianukovici. Conform rezultatelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale, anunțate la 23 noiembrie, turul doi a fost câștigat de Ianukovici. Cu toate acestea, rezultatele au fost contestate de Iușcenko și de susținătorii săi, mulți observatori occidentali susținând că alegerile au fost fraudate.
Evenimentele ulterioare au condus la o criză politică în Ucraina, cu protestatari pașnici, supranumiți „Revoluția portocalie”, care au cerut repetarea celui de-al doilea tur de scrutin. La 3 decembrie, Curtea Supremă a Ucrainei a declarat invalide rezultatele turului doi de scrutin din 21 noiembrie 2004 și a dispus repetarea turului doi de scrutin.
Reluarea scrutinului a avut loc pe 26 decembrie. Viktor Iușcenko a fost declarat învingător cu 53% din voturi față de 44% pentru Ianukovici. Observatorii occidentali au raportat că scrutinul repetat a fost considerat în general mai corect decât scrutinele anterioare.
Secolul XX nu vine cu mari noutăți pe lista țărilor unde alegerile au fost amânate. Întâlnim aceleași continente și țări precum Bolivia, Algeria Nigeria, Cuba, Ecuador, Brazilia. În total 26 de state, unul singur european, Estonia, în 1918.
Editor : S.S.
