Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă la Bruxelles, în cadrul reuniunii ECOFIN, situația deficitului bugetar al României, după adoptarea celor două pachete de măsuri fiscale. Țara noastră trebuie să demonstreze că poate respecta noua țintă de deficit, de 8,4% din PIB, iar autoritățile sunt obligate să explice dacă măsurile luate până acum sunt suficiente pentru a convinge Comisia Europeană că România își corectează traiectoria fiscală.
Unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda ECOFIN este votul privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în versiunea sa revizuită.
Această decizie este esențială pentru finanțarea reformelor și proiectelor de investiții ale României în următorii ani.
Potrivit Ministerului Finanțelor, varianta actualizată a planului a fost adaptată la noile realități economice din UE și ar urma să permită accelerarea investițiilor și creșterea rezilienței economice.
PNRR-ul României are o valoare totală de peste 29 de miliarde de euro și include finanțări pentru digitalizare, tranziția către energie verde și dezvoltarea infrastructurii critice.
Adoptarea deciziei privind planul revizuit este considerată un pas crucial pentru continuarea proiectelor începute și pentru asigurarea unui ritm stabil de creștere economică.
„Acest pas va confirma adaptarea ambițioasă a programului de reforme și investiții la realitățile actuale, fiind esențial pentru accelerarea creșterii durabile și pentru întărirea rezilienței economice naționale”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.
România, sub presiunea procedurii de deficit excesiv
Rezultatul evaluării de astăzi va arăta dacă România reușește să evite suspendarea unei părți din fondurile europene și dacă măsurile luate până acum sunt considerate credibile de partenerii europeni.
O decizie favorabilă ar confirma faptul că pachetele fiscale adoptate sunt eficiente și că PNRR-ul revizuit răspunde cerințelor Comisiei Europene.
În schimb, o decizie nefavorabilă ar crește presiunea asupra bugetului și ar putea afecta proiecte importante în infrastructură, digitalizare și energie.
Pe lângă situația României, miniștrii economiei și finanțelor UE vor discuta și eliminarea pragului sub care bunurile importate în UE erau scutite de taxe vamale, raportul anual al Consiliului bugetar european pe 2025, revizuirea directivei privind impozitarea energiei pentru reducerea emisiilor, impactul economic al războiului din Ucraina și noile sancțiuni impuse Rusiei, precum și rezultatele reuniunii G20 de la Washington.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Avertisment de la Bruxelles: România are cel mai mare deficit din UE. Comisia cere măsuri urgente. Reacția lui Bolojan
