Alegerile prezidențiale din România, anulate în decembrie anul trecut, au loc pe 4 mai. DW vede atmosfera premergătoare votului ca trădând o stare mai degrabă de oboseală generalizată. Cu toate acestea, România se află la o răscruce de drumuri, scrie DW, care face o analiză a votului de duminică din țara noastră, asemenea multor entități media din întreaga lume, care urmăresc cu îngrijorare ce se întâmplă la scrutinul nostru prezidențial. O sinteză a analizei presei străine, mai jos.
Alegerile de duminică – reluarea alegerilor anulate în decembrie anul trecut după primul tur – vor fi unele dintre cele mai importante alegeri din România de la prăbușirea comunismului la sfârșitul anilor 1980, opinează Deutsche Welle (DW).
„Președintele României nu are multe competențe interne, dar are o anumită autoritate în politica externă și este o figură influentă în țară.
„România, cel mai important membru al UE și NATO din regiune”
Acum, pentru prima dată de la răsturnarea dictatorului Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, un extremist de dreapta, fostul huligan de pe stadionul de fotbal George Simion, este favorit. Cel mai apropiat rival al său în sondaje, Crin Antonescu, reprezintă deceniile de mizerie ale democrației postcomuniste românești”, notează DW. de unde interesul pentru țara noastră? De ce contează alegerile?
„România este cea mai populată țară din sud-estul Europei și cel mai important membru al UE și NATO din regiune. Ea resimte războiul din Ucraina mai direct decât orice alt stat membru al UE: nu numai pentru că are cea mai lungă frontieră națională cu Ucraina, ci și pentru că rachetele survolează regulat teritoriul său, dronele Shahed s-au prăbușit în Delta Dunării și se confruntă cu provocări frecvente din partea Rusiei în Marea Neagră.
Având în vedere toate acestea, un singur lucru este cert în aceste alegeri: indiferent de rezultat, România se confruntă cu un viitor extrem de nesigur și dificil”, este concluzia, în notă pesimistă, a jurnalistului Keno Versek de la DW.
„În noiembrie anul trecut, Călin Georgescu a șocat lumea câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale. Georgescu este un esoteric, un adept al teoriilor conspirației, un extremist de dreapta prorus și un apologet al mișcării fasciste ortodoxe Garda de Fier din perioada interbelică.
Un motiv important al victoriei sale a fost utilizarea inteligentă a rețelelor sociale – în special TikTok – într-o societate care s-a detașat în mare măsură de mass-media tradiționale. Un motiv mai profund al succesului său a fost însă frustrarea din cadrul societății românești față de starea țării”, mai notează acesta.
„Democrația din România este în mare parte una simulată. Timp de decenii, ea a fost dominată de clișeuri politice clientelare care împart resursele între ele, controlează justiția și alte instituții ale statului și împiedică orice formă de guvernare responsabilă, orientată spre viitor și durabilă”, mai scrie Keno Vrsek.
„Simion a ajuns în prim-planul presei în ultimii ani pentru acte de agresiune și violență extremă în parlament. În videoclipurile sale de pe TikTok și Facebook, el folosește în general limbajul violent tipic al infractorilor de stradă din România.
Simion este suspectat că are legături cu serviciul secret rus FSB și cu ultra-naționaliști ruși, printre care filosoful rus de extremă dreapta și ideolog fascist eurasianist Alexander Dughin. Pentru a se face mai acceptabil pentru un electorat mai larg, Simion și-a moderat considerabil retorica în timpul acestei campanii. S-a poziționat ca susținător al lui Trump și „salvator al democrației românești””, notează autorul analizei.
„Test prezidențial al naționalismului în stil Trump”
Pentru agenția de presă Reuters, românii se prezintă la urne într-un test prezidențial al naționalismului în stil Trump.
„Analiștii politici avertizează că o eventuală victorie a lui Geroge Simion ar putea izola România, ar afecta investițiile private și ar destabiliza flancul estic al NATO, unde Ucraina se află în al treilea an de război cu Rusia”, notează Reuters.
„George Simion nu este singurul politician de tip MAGA care candidează în Europa Centrală. Karol Nawrocki, candidatul sprijinit de principala opoziție naționalistă din Polonia la alegerile prezidențiale din 18 mai, s-a întâlnit cu Donald Trump săptămâna aceasta. Dacă ar fi aleși, ar extinde grupul liderilor eurosceptici care îi include deja pe premierii din Ungaria și Slovacia”, notează agenția de presă britanică.
„România și Polonia sunt două țări importante pentru Statele Unite”, a declarat George Simion, vineri, pentru Reuters.
„Suntem parteneri și aliați, atât militar, cât și politic, ai actualei administrații (americane). De aceea este important ca președinți MAGA să conducă la București și Varșovia”, a completat el.
Administrația Trump a acuzat România că suprimă opoziția politică și că nu respectă valorile democratice după ce alegerile din noiembrie au fost anulate pe baza unor dovezi pe care vicepreședintele JD Vance le-a numit „subțiri”.
„Timpul va demonstra că a fost o decizie bună anularea alegerilor”
O echipă de observatori americani se află la București, alături de diplomați și monitori din zeci de țări.
„Există dovezi clare că ceva suspect s-a petrecut la alegerile din noiembrie”, a declarat James E. Trainor III, comisar al Comisiei Electorale Federale a SUA, pentru Reuters.
„Timpul va demonstra că… a fost o decizie bună (anularea alegerilor). Știu că a fost o măsură extremă, dar… ceea ce vedem este că democrația românească este de fapt mai puternică, pentru că a avut acest obstacol, dar a fost suficient de rezilientă ca să-l depășească”, a punctat el, potrivit Reuters.
Rezultatul este așteptat cu emoție în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova
Românii încearcă din nou duminică să-și aleagă un nou președinte, la șase luni după ce prima încercare s-a încheiat cu scandal și confuzie, relatează BBC.
În februarie, vicepreședintele american JD Vance a criticat dur decizia României, trimițând unde de șoc prin establishment-ul politic românesc, profund ancorat în relația specială cu SUA. Totuși, lui Călin Georgescu i s-a interzis participarea la reluarea alegerilor, amintește BBC.
Rezultatul este așteptat cu emoție în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova.
România este o rută de tranzit importantă pentru sisteme de armament și muniție către Ucraina. Țara găzduiește scutul american antirachetă de la Deveselu și trei baze aeriene majore de unde NATO efectuează misiuni de patrulare aeriană până la granițele cu Ucraina și Republica Moldova, precum și peste Marea Neagră.
„Climat tensionat, cu perspectiva unei victorii a extremei drepte”
„Rețelele sociale omniprezente, furia și deziluzia unei părți a populației, numeroși indeciși: ingredientele sunt aceleași ca în 24 noiembrie 2024”, subliniază agenția franceză de presă France Presse, în analiza sa referitoare la scrutinul prezidențial de la noi.
La cinci luni după anularea șocantă a primului tur al alegerilor prezidențiale, românii revin duminică la urne într-un climat tensionat, cu perspectiva unei posibile noi victorii a extremei drepte, scrie AFP.
France Presse remarcă rețelele sociale omniprezente, furia și deziluzia unei părți a populației, numeroși indeciși: ingredientele sunt aceleași ca în 24 noiembrie 2024, când Călin Georgescu – candidatul critic la adresa UE și NATO – a apărut în frunte, spre surprinderea generală, aruncând țara est-europeană într-o criză politică.
„După anularea scrutinului – o decizie extrem de rară în UE – alegerile de duminică se desfășoară sub o atentă supraveghere. Mii de persoane au protestat în ultimele luni, denunțând „o lovitură de stat”.
SUA au intervenit de asemenea, vicepreședintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere „pe baza unor suspiciuni vagi ale unui serviciu de informații” să fie ascultată.
Autoritățile, care au întărit măsurile de prevenție și colaborarea cu rețeaua TikTok, spun că „au învățat lecțiile” eșecului precedent. În timp ce extrema dreaptă invocă „semnale multiple de fraudă”, guvernul a semnalat diverse campanii de dezinformare, văzând în ele „noi tentative de manipulare și ingerință conduse de actori statali””, scrie AFP în analiza sa.
Ce spune agenția de presă de stat rusă TASS
Dar să mergem și la Moscova, căci agenția de presă de stat TASS face și ea o analiză a alegerilor prezidențiale din România, acordând o parte importantă poziționării candidaților la Președinția României față de Rusia.
„Toți candidații, inclusiv naționalistul George Simion, adoptă o poziție neprietenoasă față de Rusia și condamnă operațiunea militară specială” din Ucraina, scrie Tass, în materialul dedicat alegerilor din România.
„Toți candidații, inclusiv naționalistul Simion, adoptă o poziție neprietenoasă față de Rusia și condamnă operațiunea militară specială desfășoară în Ucraina. Toate folosesc retorica rusofobă în grade diferite și niciuna nu își stabilește un obiectiv specific de normalizare a relațiilor cu Federația Rusă. Pentru toată lumea, baza politicii externe a țării este apartenența României la UE și NATO, iar atitudinea Bucureștiului față de Rusia este determinată, de fapt, de Bruxelles și Washington”, scrie agenția.
TASS consideră că Lasconi vorbește cu cea mai mare duritate despre Rusia, „repetând în esență narațiunea occidentală agresivă despre conflictul din Ucraina și Rusia”.
Simion numește Rusia un „adversar geopolitic”, dar se opune susținerii Ucrainei, mai scrie TASS.
„Lasconi se exprimă cu cea mai mare duritate față de Rusia, repetând, în esență, narațiunea agresivă occidentală despre conflictul din Ucraina și despre Rusia. Simion numește Rusia un „inamic geopolitic”, dar se opune sprijinului pentru Ucraina. „România are nevoie de o politică externă echilibrată – un parteneriat strategic cu Statele Unite, relații privilegiate cu vecinii săi și o voce clară și puternică în Uniunea Europeană”, a declarat el într-un interviu recent acordat Agerpres. Nicușor Dan și Victor Ponta nu depășesc limitele stabilite de UE și NATO, dar, de regulă, evită să facă declarații dure la adresa Rusiei.
Antonescu adoptă o poziție relativ rațională în contextul general. „Relațiile cu Rusia”, a spus el într-un interviu, „trebuie construite în următoarea ordine: luați cele mai fiabile măsuri de securitate și, după aceea, mențineți cele mai bune relații posibile, deoarece <…> geografia ne ține aproape uniți, sper, nu ca vecini. <…> Nu suntem în stare de război cu Rusia și sper că relațiile noastre, în condiții corecte din punctul nostru de vedere, vor fi într-o zi normalizate.””, scrie TASS.
Editor : Marina Constantinoiu
