3-MMC și 3-CMC, două droguri sintetice încadrate ca substanțe psihoactive și nelistate ca droguri, fac ravagii printre adolescenții români. Deși proiectul privind introducerea celor două substanțe în categoria drogurilor trebuie aprobat până în 18 februarie, acesta este încă la Parlament.
3-CMC și 3-MMC, drogurile sintetice ce creează rapid dependență FOTO DIICOT
În martie 2022, Comisia
Europeană a avertizat România să listeze oficial aceste substanțe
psihoactive ca droguri, dând ca termen-limită 18 februarie a.c. Și
la acest moment, proiectul este încă la Parlament. Trecerea acestor
substanțe în categoria drogurilor ar descuraja consumul lor din
două motive: diferența de preț între cele două tipuri și
pedepse mai mari pentru traficanți, dar și pedepsirea
consumatorilor.
Aceste droguri sintetice,
considerate deocamdată oficial în România doar substanțe
psihoactive, sunt consumate din ce în ce mai mult, iar efectele
asupra tinerilor și chiar a copiilor sunt devastatoare. DIICOT nu
deține statistici privind numărul de consumatori, însă surse
judiciare au confirmat pentru „Adevărul” că numai anul trecut
în județul Argeș, spre exemplu, au fost depistați peste 500 de
consumatori de 3-MMC și 3-CMC.
În țara noastră,
Comisia Europeană a impus României și
țărilor membre, printr-o directivă dată
pe 18 martie 2022, introducerea celor două substanțe
psihoactive în categoria drogurilor, termenul-limită
de adoptare a legii fiind 18 februarie a.c. Numai că România nu s-a
conformat încă. „Până în prezent, nu a fost transpusă
Directiva Comisiei Europene din 18 martie 2022. Menționăm că
termenul de transpunere a acestei directive expiră la 18 februarie
2023”, au precizat reprezentanții DIICOT pentru ”Adevărul”.
Conform datelor valabile
la finalul anului trecut, 15 state membre ale Uniunii Europene
controlează substanța 3-MMC în temeiul legislației naționale
privind controlul drogurilor, iar 13 state membre controlează
substanța 3-CMC în temeiul legislației naționale privind
controlul drogurilor. România nu se numără printre aceste țări.
Pe 22 noiembrie 2022,
Guvernul României a aprobat un proiect de lege ce prevede includerea
celor două substanţe psihoactive în definiţia termenului „drog”,
doar că proiectul încă nu a devenit lege. Pe 21 decembrie 2022,
proiectul de lege a fost votat de Senat cu 112 voturi, fiind trimis
ulterior la Camera Deputaților, for decizional. În prezent,
proiectul este în dezbatere la Camera Deputaților, iar joi, 2
februarie, ar urma să ajungă la comisiile de specialitate.
Pedepse
mai mari pentru traficanți
După ce 3-MMC și 3-CMC
vor fi introduse pe lista anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea
și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri,
traficanții vor risca pedepse de până la 10 ani închisoare.
Pe 18 martie 2022 a fost
emisă o Directivă delegată a Comisiei Europene de modificare a
anexei la Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului în ceea ce
privește includerea celor două substanțe psihoactive noi în
definiția termenului „drog”.
„Dovezile existente și
informațiile disponibile privind riscurile pentru sănătate și
pentru societate pe care le prezintă substanțele oferă motive
suficiente pentru includerea substanțelor 3-MMC și 3-CMC în
definiția termenului „drog”. Statele membre pun în aplicare
actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a
se conforma prezentei directive până cel târziu la 18 februarie
2023”, se precizează în directiva emisă anul trecut de CE.
„La nivelul Direcției
de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și
Terorism, informațiile statistice pe care le solicitați nu există
într-o formă centralizată, acestea nu pot fi furnizate (număr de
consumatori de 3-MMC și 3-CMC depistați pe teritoriul
României/având ca obiect traficul de 3-MMC și 3-CMC)”, este
răspunsul DIICOT la solicitarea ”Adevărul” de a prezenta
statistici defalcate privind cele două substanțe psihoactive foarte
periculoase.
Afectează
grav dezvoltarea fizică și psihică a tinerilor și creează
dependență
Cele două droguri
sintetice creează foarte rapid dependență, iar prețul unui gram
este, în medie, de 100-150 lei.
„La ora actuală, peste 80%
dintre drogurile vândute în județul
Argeș sunt reprezentate de 3-CMC și
3-MMC. Cele două substanțe psihoactive
sunt foarte căutate în proporție majoritară în rândul
adolescenților și al copiilor de 12-14 ani pentru că sunt mult mai
ieftine față de drogurile „clasice”. Un gram de 3-CMC sau 3-MMC
costă în medie 100-150 lei, cu mult sub prețul cocainei, ce ajunge
la aproximativ 100 de euro gramul”, a explicat pentru ”Adevărul”
un investigator sub acoperire.
Sursa citată
menționează că efectele asupra sănătății sunt cu mult mai dure
la consumatorii de 3-CMC și 3-MMC comparativ cu consumatorii altor
droguri.
Imaginea 1/4:
captura droguri 3 MMC 02 foto DIICOT jpeg
„Dezvoltarea
fizică și psihică a tinerilor este afectată de consumul acestor
droguri sintetice, acestea creând rapid dependență. Printre cele
mai frecvente simptome se numără palpitațiile și halucinațiile.
Nu este săptămână în care jandarmii să nu descopere pe străzile
din Pitești consumatori de 3-CMC și 3-MMC”, a explicat
investigatorul sub acoperire citat de „Adevărul”.
Acesta a mai
menționat că legislația nu prevede pedepse pentru consumatorii
acestei categorii de droguri sintetice, în cel mai bun caz aceștia
putând fi doar consiliați de un psiholog sau sfătuiți să meargă
în centre de dezintoxicare.
Surse judiciare au
precizat pentru „Adevărul” că sunt frecvente situațiile în
care cele două droguri sintetice extrem de nocive sunt vândute
direct în unități de învățământ chiar de către elevi ai
acelor unități de învățământ. În aproape toate cazurile,
drogurile 3-CMC și 3-MMC sunt obținute de la dealeri din București
și Râmnicu Vâlcea.
Zeci
de decese și sute de kilograme de droguri confiscate
Conform datelor furnizate
de către Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie
(OEDT), 3-CMC și 3-MMC sunt vândute ca înlocuitoare pentru
mefedrona și 4-CMC, droguri interzise la nivel internațional din
2015 și respectiv 2020. 3-CMC și 3-MMC sunt „substanțe
stimulatoare înrudite chimic cu catinona, principala substanță
psihoactivă din planta khat (Catha edulis)”.
În ultimii ani, în
statele Uniunii Europene au fost confirmate 27 de decese cauzate de
consumul de 3-MMC și 10 decese cauzate de consumul de 3-MMC.
În 2020, au fost
confiscate în Europa 880 de kilograme de 3-CMC și 750 de kilograme
de 3-MMC. „Ca urmare a controlului impus asupra acestor substanțe
în China, 3-MMC și 3-CMC sunt acum produse în India și importate
în Europa la scară industrială. O mică parte din catinone provin
din Europa, unde mai multe situri de producție au fost închise din
2019”, precizează oficialii Observatorului European pentru Droguri
și Toxicomanie.
3-MMC a fost identificată
pentru prima oară ca substanță psihoactivă nouă în septembrie
2012 în Suedia, după o captură de peste 51 de grame, ce a fost
ulterior analizată în laborator. Practic, 3-MMC este prezent pe
piața europeană a drogurilor de aproape 11 ani. Până acum, drogul
a fost identificat în 23 de țări ale Uniunii Europene, plus Turcia
și Norvegia. „În perioada 2012 – 2021, au fost confiscate
aproximativ 2,6 tone de 3-MMC, iar în perioada 2014-2021 au fost
confiscate 2,72 tone de 3-CMC”, au declarat pentru „Adevărul”
reprezentanții Observatorului European pentru Droguri și
Toxicomanie.
Cea mai mare captură, de
166 kilograme de 3-MMC, a fost făcută în februarie 2015, pe
Aeroportul din Barcelona. În România, cea mai mare captură din
ultimele luni a fost făcută de către procurorii DIICOT Cluj pe 2
noiembrie 2022, fiind vorba de 1,1 kilograme de 3-CMC.
Deputații dau asigurări că proiectul poate fi adoptat în termen
Corneliu Buicu, membru al
Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, acolo unde ar trebui
să ajungă proiectul de lege pentru un raport, a explicat pentru
„Adevărul” că, dat fiind că proiectul a fost adoptat de Senat
la finalul anului trecut, nu a apucat să intre încă pe lista de
înregistrare de la Camera Deputaților, fiind vacanță
parlamentară.
Deputatul a dat asigurări
că proiectul de lege poate fi adoptat în termenul definit. „Mai
sunt trei săptămâni. În mod normal, există posibilitatea
săptămâna asta sau săptămâna următoare, luni, Biroul Permanent
să îl trimită către comisii, încă o săptămână comisia face
raportul și, practic, îl trimite către plen”, a spus Buicu,
menționând că astfel de proiecte „nu prea au fost probleme, (…)
nu se pune problema să fie un conflict politic pe proiectele de
tipul acesta”.