Pe marginea drumurilor naționale / europene de ani de zile există zeci de cruci de dimensiuni impresionante amplasate fără avize, recunoaște Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Oficialii CNAIR ridică în
continuare din umeri în privința crucilor uriașe de pe șoselele din România.
Situația a revenit în atenția publicului după ce au mai apărut în această vară două astfel de
construcții pe DN7 / E81, în județul Vâlcea.
La aproximativ două
luni de la amplasarea crucilor pe Valea Oltului și Dealul Negru, misterul lor încă nu a fost elucidat, deși termenul până la care ar fi
trebuit ca aceste construcții să intre în legalitate era de 30 de zile.
„Încă nu am reușit să
identificăm proprietarii”, a recunoscut pentru „Adevărul” purtătorul de cuvânt al Direcției
Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, Cristian Tudor, motivul pentru care nimeni nu a fost tras la răspundere ori de ce nu s-a intrat în legalitate până acum.
Crucile au fost
ridicate fără autorizație pe terenuri private, „în mare parte virane” și nimeni nu poate spune cu exactitate cât sunt de
rezistente, de sigure pentru traficul rutier, având în vedere zonele în care au fost amplasate – pe marginea sau chiar în mijlocul drumurilor.
Imaginea 1/19:
Cruce uriașă pe DN7 Dealul Negru la Milcoiu Vâlcea Foto Daciana Stoica
Investiție „anonimă” de aproximativ jumătate de milion de euro
Situația de la Vâlcea
nu este singulară. Se vorbește de ani de zile despre crucile gigant din Satu Mare, Timiș, Gorj, Mehedinți, Hunedoara,
Alba, Bihor, Caraș Severin, Dolj etc..
Un primar gorjean a
fost singurul edil care a oferit mai multe informații despre costurile pe care le implică realizarea și amplasarea unor astfel de construcții, menționând sume
cuprinse între 10.000 și 15.000 de euro, date sub formă de donație.
La un simplu calcul, având în vedere că oficialii CNAIR pomenesc deocamdată de un număr care se îndreaptă spre 50, reiese că suma totală investită se învârte în jurul a jumătate de milion de euro.
Doar că fabuloasa
investiție, în construcții care reprezintă un adevărat pericol public, a fost realizată fără să se
ia vreo măsură concretă atât pentru punerea lor în siguranță sau
intrarea lor în legalitate, având în vedere că cea mai mare parte din aceste
cruci a apărut de anul trecut încoace.
Ordinul MTID din 2016 interzice amplasarea de noi cruci și monumente pe drumuri
Oficialii menționează că la nivelul întregii țări s-a demarat o campanie de
identificare a proprietarilor de terenuri / construcții și susțin că ar exista
chiar posibilitatea demontării lor, fără să amintească însă de faptul că există
încă din 2016 un act normativ care interzice amplasarea crucilor pe drumurile publice.
Este vorba despre un ordin al
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor emis la 16 august
2016 care prevedea ca toate obiectele funerare amplasate pe marginea traseelor din
țară să fie îndepărtate, în urma unei ample campanii care a plecat însă de la
crucile de mici dimensiuni pe care românii le amplasau pe
marginea drumurilor în urma producerii de accidente mortale. Ordinul în cauză
se referea inclusiv la monumente, adică și la construcții de dimensiuni mari.
Reprezentanții
Bisericii recunoșteau la vremea respectivă: „Morții și crucile își au locul lor în cimitire”.
Statisticile arătau
încă de pe atunci că astfel de obiecte, de la cele de mici dimensiuni, la cele de dimensiuni mari, reprezintă pericol și pentru șoferi.
Ce susțin oficialii și ce demonstrează realitatea din teren
Doar că între timp,
discursul autorităților pare să se fi schimbat în privința unor astfel de
construcții, fapt ce ridică și mai multe suspiciuni în privința acestor cruci.
Reprezentanții DRDP
susțin că astfel de cruci uriașe pe drumurile publice nu ar fi montate în zona de siguranță a drumului
public, dar mare parte dintre imaginile care le imortalizează îi contrazic (VEZI
GALERIA FOTO – ce conține imagini de cruci extrem de aproape de șosea, sau chiar în mijlocului drumului).
Prin zonă de siguranță,
se înțelege porțiunea dintre limita exterioară a amprizei drumului până la
construcție, care potrivit legii pleacă de la 1,50 metri – de la marginea exterioară
a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului și ajunge până la
5,00 metri pentru drumurile cu înălțimea mai mare de 5,00 metri.
„Ar putea ajunge pe șosea, în cazul unor fenomene meteorologice extreme”
Și oficialii se contrazic
între ei, în timp ce unii susțin că nu reprezintă „un pericol foarte mare,
pentru că sunt destul de bine executate”, alții recunosc că „pot reprezenta un
pericol pentru siguranța circulației… existând risc de răsturnare în cazul unui vânt puternic”.
Și unii și alții sunt
totuși de acord când vine vorba despre faptul că „pentru amplasarea crucilor este
necesar avizul administratorului drumului”.
Având în vedere
înălțimea considerabilă a crucilor – aproximativ 10 metri înălțime – acestea ar
putea să ajungă pe șosea, în cazul unor fenomene meteorologice extreme, precum
cele care au dus la căderi de arbori, cum s-a întâmplat pe Transalpina, la finele lunii iulie și chiar pe Valea Oltului, de stâlpi de electricitate etc..
„Așteptăm să se producă o nenorocire ca să se intervină”
„Este o chestiune de
timp, până când se va dovedi pericolul pe care-l reprezintă. Așteptăm să se producă o nenorocire ca să se intervină”, recunosc în spatele camerelor de luat vederi autoritățile amintind de producerea unor episoade asemănătoare în trecut când construcții neautorizate amplasate pe drumurile patriei au dus la producerea
de accidente rutiere mortale.
Cum s-a întâmplat, spre exemplu, în 2017, în timpul unei furtuni, la intrare în municipiul Timișoara, unde poarta amplasată simbolic s-a prăbușit peste o mașină. Un tânăr de 24 de ani a murit atunci, iar în
urma încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției toți cei implicați în producerea evenimentului au
scăpat de consecințe primind închisoare cu suspendare.
„Să ne apucăm să le demontăm, e ciudat, fiind un subiect sensibil”
Reprezentanții CNAIR
susțin în continuare că nu se știe încă cine a comandat, executat și amplasat
astfel de construcții gigant, chiar și în cazul celor care au apărut în urmă cu
aproximativ un deceniu și jumătate.
„Am demarat o procedură
de identificare a proprietarilor sau a persoanelor care au ridicat aceste
edificii religioase. Este destul de dificil pentru că sunt puse, în marea lor
majoritate, pe terenuri virane, unde nu se cunosc proprietarii. În acest sens,
secțiile județene de drumuri naționale din cadrul DRDP au depus
notificări către primăriile din zonele respective pentru a putea înștiința
proprietarii să intre în legalitate”, a mai menționat unul dintre purtătorii de cuvânt ai drumarilor.
Acesta a mai recunoscut un aspect: „Acum și să ne apucăm să le demontăm, e ciudat, fiind un
subiect extrem de sensibil”.
Cum au apărut peste noapte crucile gigant de pe marginea șoselelor
Reprezentantul DRDP
Craiova a menționat și cum a fost posibilă apariția atâtor cruci, fără ca
nimeni să se sesizeze: „Au fost montate în zilele de week-end atunci când
prezența personalului nostru pe drum este redusă sau au profitat de faptul că nu suntem pe traseu mereu.
S-au folosit de tot felul de lucrări edilitare. Spre exemplu, la Găneasa au
amplasat-o când se lucra la o canalizare cu subtraversare. S-au dus și au
turnat acolo, n-au știut unii de alții, iar noaptea au montat crucea. Au venit
cu macaraua, au pus crucea și au dispărut”.
Și primarul din Brezoi, Robert Schell, spune același lucru: „Ne-am trezit cu această construcție peste noapte”. Localitatea de pe Valea Oltului reprezintă unul dintre ultimele locuri în care au apărut cruci gigant pe marginea șoselei DN7 / E81. Aici s-a intrat în legătură cu proprietarul terenului pe care a fost amplasată crucea, fără însă să se ia măsuri concrete până în acest moment.
Indiciile despre binefăcătorul anonim duc către un călugăr din Drăgășani
Identificarea tuturor crucilor – monument pare o misiune dificilă, având în vedere că unele dintre ele
sunt amplasate nu doar pe drumurile naționale. Spre exemplu, numai la
nivelul DRDP Craiova au fost identificate opt astfel de amplasamente, deși se
vorbește despre existența a zeci de cruci.
Deși nici o autoritate nu menționează numele „binefăcătorului anonim” care a avut această
inițiativă, a fost pomenit în mai multe rânduri călugărul Serafim de la
Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Drăgășani, care a refuzat să poarte un dialog cu presa pe această temă.
Lăcașul de cult la care slujește Serafim a fost ridicat pe
un teren donat de fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica, în memoria lui
Tudor Vladimirescu. Două cruci, precum cele de pe marginea șoselelor, se
regăsesc și în curtea acestui lăcaș de cult. Iar în județul Timiș, unde
a slujit același călugăr, în urmă cu mai bine de un deceniu, au apărut cruci-gigant din marmură, tot fără autorizație.
Deși este bănuit ca
fiind persoana din spatele inițiativei, donațiile cu ajutorul cărora a fost
aceasta pusă în practică, vin din partea unor afaceriști.