Parlamentul European a decis că persoanele a căror sănătate este afectată vor putea cere despăgubiri atunci când noile norme de poluare sunt încălcate.
Poluatorii nu mai au impunitate în Europa
Noile reguli privind poluarea aerului, care navighează prin labirintul legislativ al UE, reprezintă prima actualizare a Directivei privind Calitatea Aerului Ambient (AAQD) a blocului din 2008.
AAQD stabilește standarde de calitate a aerului obligatorii pentru o serie de poluanți atmosferici dăunători sănătății umane, cum ar fi dioxidul de azot (NO2), particulele fine (PM2.5) și ozonul, care se aplică în toate statele membre.
Regulile mai stricte propuse de Comisie au ca scop să pună capăt impunității prin care poluatorii din întreaga UE încalcă limitele de poluare a aerului.
Amenzi actualizate ar impune sancțiuni proporționale cu cifra de afaceri a companiilor care încalcă regulile privind calitatea aerului pentru a compensa orice beneficiu economic obținut din încălcări.
Propunerea Comisiei se bazează, de asemenea, pe modelul de „reprezentare colectivă” al UE pentru protecția consumatorilor, care permite organizațiilor de consumatori și publice să caute acorduri colective în numele consumatorilor.
Prima bază legală clară
Directiva privind Acțiunile Reprezentative, adoptată în 2020 și intrată în vigoare pe tot cuprinsul blocului în iunie, împuternicește consumatorii să caute compensații financiare pentru daune în domenii precum protecția datelor, serviciile financiare și călătoriile aeriene.
Actualizarea AAQD ar permite indivizilor să facă același lucru în cazul daunelor de sănătate cauzate de poluarea aerului.
„Ne imaginăm ceva similar pentru persoanele care sunt victime ale problemelor de poluare care le afectează sănătatea”, a declarat Manfredi.
„Noile prevederi stabilesc pentru prima dată o bază legală clară pentru persoanele ale căror sănătate a fost afectată de poluarea aerului pentru a căuta compensații.”
Ce spun autoritățile din România
”Parlamentul European a dispus elaborarea unor ţinte extrem de ambiţioase privind calitatea aerului. Ţintele se apropie de cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Probabil în luna decembrie voi participa la Consiliul de mediu, unde şi pe agenda consiliului va fi dezbătut acest proiect de regulament. (…)
Eu cred că şi astăzi există cadru legal ca o persoană lezată într-un drept sau o persoană care suferă din cauza unei acţiuni sau unei inacţiuni a statului român să meargă în instanţă şi să fie despăgubită, indiferent despre ce tip de afecţiune e vorba”, a spus Fechet.
Ministrul a mai precizat că în România există aglomerări urbane ”cu probleme” în gestionarea calităţii aerului, unde se înregistrează ”depăşiri constante” în ce priveşte concentraţiile de particule PM 10, PM 2,5 şi oxizi de azot.
El a adăugat că aceste depăşiri pun în pericol sănătatea populaţiei, în special a categoriilor vulnerabile, precum copiii şi persoanele în vârstă.
Totodată, a subliniat că trebuie actualizate planurile integrate de calitate a aerului şi trebuie ‘atent urmărite’ măsurile care revin autorităţilor locale.
În acest sens, a oferit exemplul programelor de eficientizare energetică a clădirilor publice şi celor pentru decarbonizarea transportului.