Prof. Stahnisch, despre omul nou și propriile ”condiții de sănătate sau de boală”: Efectele secundare uriaşe şi șocante

0
27

Radu Golban și Frank Walter Stahnisch au adus în scenă omul nou și conceptele din jurul acestuia, cu explicații științifice și contextuale. 

Profesorul Frank Walter Stahnisch, de la Universitatea din Calgary, a fost invitatul de luni al realizatorului Radu Golban, la ”Outlook”, emisiune transmisă pe DCNews și la DCNewsTV. 

Conform prezentării făcute de Radu Golban, Frank Walter Stahnisch este ”istoric în medicină şi asistență medicală”, ”interesat de dezvoltarea psihologiei experimentale, medicina de laborator, de la finalul secolului al XVIII-lea, în special în Franţa şi Germania, de relaţia istorică dintre neurologie, neuroştiinţă şi filozofia minţii”, axându-se asupra ”ţărilor vorbitoare de germană şi America de Nord, precum şi relaţia dintre neuroştiinţele clinice şi sănătatea mintală publică, în special în Canada şi SUA, precum şi epistemologia istorică a științelor vieții”. De asemenea, acesta este ”redactor-șef al prestigioasei reviste internaţionale Jurnalul de Istorie al Neuroştiinţelor, care este jurnalul oficial al Societății Internaționale pentru Istoria Neuroștiințelor (ISHN) și al Comitetului de Istorie al Federației Mondiale de Neurologie”, o revistă ”emblematică în domeniul mai larg al istoriei neuroștiințelor, psihiatriei și sănătății mintale publice”. 

Iată o parte din discuția celor doi, din emisiunea de astăzi: 

Radu Golban: Ai menţionat conceptul de “om nou”, cred că este foarte important să aflăm ce anume a determinat, de exemplu, Fundaţia Rockefeller şi naţional-socialiştii, să coopereze, să lucreze împreună într-o anumită măsură, în domeniul cercetării neurologice, după cum ai prezentat şi evidenţiat în lucrarea ta din 2011. Mă gândesc din altă perspectivă, la începuturile ei, Fundaţia Rockefeller era o organizație foarte puternic influenţată din punct de vedere religios, primul lucru care îmi vine în minte este acela că a fost înfiinţată ca şcoală baptistă. Ce ar putea avea de-a face din punct de vedere ideologic cu mişcarea criminală a naziştilor? Se poate ca ideea de a contura „omul nou” să fi fost un soi de platformă comună unde ambele au găsit anumite similarităţi, în ambiţia de a forma „omul nou”?

Frank Walter Stahnisch: Cred că este o observaţie foarte importantă, îmi place conceptul de platformă comună… 

Radu Golban: Îmi cer scuze că te întrerup, mă străduiam să găsesc termenul potrivit, în ideea de a nu acuza pe nimeni de nimic, deci cred că a fost cel mai diplomatic termen potrivit într-un astfel de context. 

Frank Walter Stahnisch: Este, într-adevăr la obiect, pentru că avem tendinţa, desigur, privind înapoi la anii 1920, 1930, 1940, de a înţelege dezvoltarea în domeniul eugeniei/igiena rasială din punct de vedere al contextului german, ca un soi de construcție, sau o cale către naţional-socialism, filozofia medicală care a luat naştere în anii ‘30 şi ’40, cu toate efectele secundare uriaşe şi șocante, inclusiv programele eugenice de sterilizare precum şi programele de eutanasiere ale naziştilor. Dar când facem un pas în spate, şi ne uităm la dezvoltarea generală în domeniul ştiinţelor ale vremii, chiar Stefan Kühl a evidenţiat, de fapt, în lucrarea sa despre internaţionalizarea nazismului după cum a numit-o el, observăm că aceasta a avut o dezvoltarea mai amplă, şi cred că trebuie să o înţelegem din perspectiva istorică, că de fapt, nu au fost doar grupuri de dreapta care au fost interesate de problematica eugeniei/”omul nou”, dar după cum ai spus, există şi grupuri religioase, grupări sociale, un întreg potpuriu de grupuri sociale care au devenit interesate de răspunsuri pe care le vedeau la situaţii problematice pe care le-au declanşat modernizarea şi organizarea la sfârşitul secolului al XIX-lea. Aşadar, s-a perceput că întreg contextul urban general în care oamenii trăiau din ce în ce mai des în Occident, că aceştia şi-ar crea propriile lor condiţii de sănătate sau de boală, degenerarea a devenit un concept important, şi nu întâlnim aceşti termeni în texte şi publicaţii rasiale, făţiş rasiale, dar adesea şi în ceea ce azi am numi progresism, în publicaţii şi prelegeri, ale socialiștilor, ale social-democraţilor, ale liberalilor, aceştia erau termeni folosiţi la scară largă, erau împărtăşiţi în ceea ce am amintit ca fiind interacţiuni ale cercetătorilor şi studenţilor la nivelul ştiinţelor creierului, îi întâlnim în psihologie, psihiatrie, în schimburi de experienţă politică, o comunitate foarte extinsă. Aceste lucruri au avut repercusiuni la nivelul Fundaţia Rockefeller, un interes general pentru ”omul nou”, un interes general pentru constrângerile din domeniile ce ţin de  traiul modern, de muncă, precum şi unele idei noi de a crea ”omul nou”, deci nu doar ideea de a fi afectat într-o oarecare măsură de aceste măsuri ca un întreg care a luat o formă, ci ideea de a deveni un protagonist în acest domeniu, aceasta fiind un fel de doctrină, o mişcare, a cărei bază a fost pusă de organizatorii programului. Unul dintre ei a fost Alan Gregg, o figură puternică, influentă la nivelul administrării ştiinţei în cadrul Fundaţiei Rockefeller, cu conexiuni în Fundaţia Carnegie, cu multe universităţi din domeniul cercetării din America de Nord. A dat formă portofoliului în cercetarea psihosomatică în cadrul Fundaţiei Rockefeller, apoi a urmat implementarea acestor idei pe care John D. Rockefeller şi colegii săi le-au dezvoltat, însă nu s-a limitat doar în a le dezvolta în cadrul Fundaţiei Rockefeller, ci au urmat o dezvoltare mult mai amplă. 

Vezi mai mult în video: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.