Ancheta asupra calităţii vieţii ”Condiţiile de viaţǎ ale populaţiei din România, în anul 2022”, publicată recent de către Institutul Național de Statistică, relevă o realitate sumbră a societății curente.
Deși proprietari de locuințe în peste 90% din gospodării, românii întâmpină mari dificultăți în a ține pasul cu cheltuielile lunare, se regăsesc deseori în situații în care acumulează restanțe la facturi și locuiesc în case sau apartamente care îi pun la cheltuială pe fondul deteriorării podelelor, structurilor de rezistență ale caselor sau al problemelor de igrasie. Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2022, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu energia electrică şi cele cu întreţinerea locuinţei. Mai mult, românii își autoevaluează starea de sănătate ca fiind bună, însă nu-și permit vizite regulate la stomatolog sau controale anuale la medicii de specialitate.
Realitatea restanțelor la cheltuieli: Orășenii se confruntă deseori cu probleme la întreținere, pe când, la sate, facturile la curent electric dau bătăi de cap
Din totalul gospodăriilor, cele în care trăiesc persoane ocupate reprezintă 58,6%, în mediul urban ponderea fiind semnificativ mai mare decât în mediul rural. Cel mai adesea, în cadrul gospodăriilor care au în componenţă persoane ocupate, cea mai mare frecvenţă o au gospodăriile cu o singură persoană muncește, urmate la mică distanṭă de gospodăriile în care există două persoane active în câmpul muncii, în timp ce gospodăriile în care sunt 3 sau mai multe persoane ocupate reprezintă doar 14,6%.
Sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor, etc.) se poate constata că 18,5% dintre gospodării au menționat că a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre aceste cheltuieli, situație cauzată, mai ales, de situaţia financiară nesatisfăcătoare.
Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2022, cele mai frecvente cazuri au fost cele cu energia electrică (75,0%) şi cele cu întreţinerea locuinţei (68,1%). Restanțe cu plata chiriei au înregistrat 14,6% dintre locuințe. Plata ratelor la bănci reprezintă o prioritate pentru fiecare gospodărie. Cu toate acestea 7,4% dintre gospodării au menționat că, din cauza situației financiare precare, au înregistrat restanṭe la ratele pentru diverse împrumuturi (altele decât împrumuturile pentru achiziționarea unei locuințe). Ponderea mai mică a acestor restanțe este explicabilă statisticienilor prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi.
Cel mai adesea au fost întâlnite restanțe la cheltuieli în rândul gospodăriilor cu copii în întreținere: al gospodăriilor formate dintr-un părinte singur şi al gospodăriilor formate din doi adulţi cu 3 sau mai mulţi copii minori în întreținere.
În mediul rural, o cincime dintre gospodării a specificat că, în anul 2022, a fost cel puțin o situație în care nu au putut achita la timp unele dintre cheltuielile curente importante, mai mult cu 4,7 puncte procentuale față de gospodăriile din mediul urban. Dacă membrii gospodăriilor din mediul urban au întâmpinat mai frecvent restanțe la achitarea cheltuielilor de întreținere a locuinței (81,3% dintre gospodării), în mediul rural ponderea cea mai mare la restanțe s-a menționat pentru plata cheltuielilor cu energia electrică.
Aproape trei sferturi dintre gospodării au afirmat că au suportat cu dificultate cheltuielile curente ale gospodăriei, ponderea înclinând mai mult către familiile din mediul rural. Cel mai adesea, pensionarii și persoanele șomere s-au regăsit în situații de dificultate în ceea ce privește capacitatea de a face față cheltuielile curente, urmate de familiile cu trei sau mai mulți copii în întreținere și abia apoi familiile monoparentale.
Astfel, raportul INS a arătat că numai 14,8% dintre gospodării au considerat că pot face față cheltuielilor curente ale gospodăriei cu un venit bănesc net lunar mai mic de 2001 lei, 17,3% dintre gospodării au apreciat necesar un venit bănesc net lunar cuprins în intervalul 2001-3000 lei, iar 17,9% dintre gospodării au considerat că un venit lunar de 3001-4000 lei este necesar pentru acoperirea cheltuielilor curente lunare ale gospodăriei. Jumătate dintre gospodării consideră că este nevoie de un venit mai mare de 4000 lei pentru a face față cheltuielilor curente. În general, se observă o tendinţă de creştere a ponderii gospodăriilor care consideră că au nevoie de un venit bănesc net lunar tot mai mare pentru a face faţă cheltuielilor.
În ce fel de locuințe trăiesc românii: proprietari, în continuă luptă cu problemele deteriorării locuinței
Românii încă ocupă cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe la nivel european. În anul 2022, 94,6% dintre gospodării ocupă locuinţele în calitate de proprietari, cu o pondere de 96,4% în mediul rural, mai mare cu 3,4 puncte procentuale decât cea înregistrată în mediul urban. Doar 5.4% dintre români locuiesc în chirie.
Mai mult de jumătate dintre gospodării trăiesc în locuinţe individuale separate, proporţia fiind puternic influenţată de mediul rural, restul gospodăriilor regăsindu-se în imobile cu mai multe locuinţe. Locuinţele sunt aproape în totalitate de tipul casă individuală separată în mediul rural şi preponderent apartamente în imobile în mediul urban.
Din distribuţia gospodăriilor după numărul de camere ale locuinţei principale, se constată că mai mult de jumătate trăiesc în locuinţe cu 3-5 camere (56,5%). O pondere semnificativă o deţin şi gospodăriile care au reședința obișnuită în locuinţe cu 1-2 camere (41,6%). Dacă în mediul urban ceva mai mult de jumătate din gospodării ocupă locuinţe mici, de 1-2 camere, în mediul rural 74,6% dintre gospodării ocupă locuinţe formate din 3 sau mai multe camere.
Existenţa băii/ duşului şi a grupului sanitar, amplasate în interiorul locuinţei, constituie elemente reprezentative pentru confortul şi calitatea locuirii. În anul 2022, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 82,1%, iar a celor dotate cu grup sanitar de 81,5%.
După aprecierea gospodăriilor, 13,1% dintre gospodării se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre, igrasia din pereţi, podele sau fundaţia locuinței și lumina insuficientă. Comparaţia între mediile de rezidenţă arată că, în general, în mediul rural ponderile gospodăriilor cu probleme ale locuinţei sunt mai mari decât în urban, mai ales cele legate de deteriorarea tocurilor de ferestre, pereţilor sau podelelor (aproape trei sferturi dintre gospodării). Aceste situaţii pot fi explicate, într-o anumită măsură, de preponderența caselor individuale în localităţile rurale, arată INS.
Aspecte privind calitatea vieții românilor: doar 15% dintre români au absolvit studii superioare, sub 5% provin din mediul rural
În funcție de nivelul de educație absolvit, 57,8% din persoanele de 16 ani și peste aveau studii medii (profesionale, liceale, postliceale sau tehnice de maiștri), urmate, ca pondere, de persoanele cu nivel de educație scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) care au reprezentat 27,1% din persoanele de 16 ani și peste. În ceea ce privește persoanele cu studii superioare ponderea acestora a fost de 15,1%, cea mai mare pondere înregistrându-se la persoanele din mediul urban (24,8%), față de numai 4,6% în mediul rural.
Persoanele care au depășit 65 de ani conduc în marja procentuală al celor care dețin un nivel de instruire primar, iar dintre cei care au absolvit studii superioare, cei mai mulți sunt românii cu vârsta cuprinsă între 25 și 49 de ani.
Starea de sănătate a românilor: puși să se autoevalueze, românii se consideră sănătoși, însă nu merg la stomatolog și sar peste consulturile medicale anuale
Accesul universal la o asistență medicală de calitate, la un cost accesibil, pentru fiecare persoană este o nevoie de bază, arată INS. O sănătate bună este un factor determinant major pentru calitatea vieții individuale, pentru capacitatea de a participa la activitățile sociale și a celor legate de familie, promovând în același timp creșterea economică și bunăstarea generală.
Statisticile prezentate în raport se bazează pe o autoevaluare a sănătății de către fiecare persoană participantă la cercetarea statistică. Astfel, în anul 2022, aproape trei sferturi dintre persoanele în vârstă de 16 ani și peste au menționat că au o stare de sănătatea bună sau foarte bună, 19,9% au menționat că au o stare de sănătate satisfăcătoare și numai 6,7% au precizat că au o stare de sănătate rea sau foarte rea.
Cu toate acestea, INS a observat o corelație între nivelul de educație și preocuparea persoanelor privind starea de sănătate. Ponderile celor care au declarat că au o sănătate bună și foarte bună au fost mult mai ridicate la persoanele cu nivel de educație superior (88,5%), liceal (81,7%) și postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri (79,1%), comparativ cu cei cu pregătire profesională (64,3%), gimnazială (64,1%) sau primară și fără școală absolvită (36,9%).
O stare precară a sănătății (rea și foarte rea) se regăsește în proporții mai ridicate printre cei cu o pregătire mai scăzută, precum educația primară (inclusiv fără școală absolvită), gimnazială sau profesională. Mai mult de 9 din 10 dintre persoanele ocupate și-au autoevaluat starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună.
Costurile medicale sau stomatologice relativ mari care pot fi solicitate persoanelor neasigurate, celor care nu au obținut trimitere pentru o consultație decontată prin fondul național de sănătate sau în cazul în care plafonul de decontare a fost depășit într-o anumită lună ori apelul la consultații contra cost în rețeaua de sănătate privată pot fi o barieră care împiedică unii pacienți să acceseze asistența medicală de care au nevoie.
Dintre persoanele care, pe parcursul anului 2022, au simțit nevoia de a beneficia de consultații la un medic specialist, circa jumătate au menționat că nu și-au permis un astfel de consult deoarece este foarte scump sau costul consultațiilor nu este acoperit de asigurările medicale.
În anul 2022, dintre persoanele cu vârstă de 16 ani și peste, 50,6% au menționat că au putut beneficia de consultații la medici stomatologi, atunci când au avut nevoie în ultimele 12 luni, 43,0% au precizat că nu au avut nevoie de consultații la medici stomatologi în această perioadă de timp, dar 6,4% au precizat că, deși în ultimele 12 luni ar fi avut nevoie, din diferite motive, nu au beneficiat de consultații la medicii stomatologi.
Dintre persoanele care, pe parcursul anului 2022, au simțit nevoia de a fi consultate de medici stomatologi, dar nu au putut face acest lucru, circa trei sferturi au menționat că nu și-au permis un astfel de consult deoarece este foarte scump sau costul consultațiilor nu este acoperit de asigurările medicale. Celelalte motive mai relevante care au limitat accesul la medicul stomatolog au avut o pondere mai redusă: au aṣteptat ca problemele să se rezolve de la sine (5,5%), teama de medicul stomatolog, examinare sau tratament (5,3%) sau alte motive (5,7%).
Românilor le place să meargă la cinema, dar nu se implică civic și doar una din trei persoane a citit între 1 și 4 cărți în decurs de un an
Participarea la activități culturale și sportive
În anul 2022, mai puțin de un sfert din românii consultanți au participat la cel puțin una dintre activitățile socio-culturale analizate: au mers la cinema, au participat la spectacole live, au vizitat obiective culturale sau au participat la evenimente sportive live.
Datele statistice reflectă legătura directă dintre participarea socio-culturală și nivelul de educaţie. Altfel spus, ponderea persoanelor care au participat la evenimente culturale și sportive creşte odată cu creșterea nivelului de educaţie al acestora. Legătura între nivelul de educaţie al persoanelor şi participarea la evenimente culturale sau sportive s-a remarcat în cazul tuturor tipurilor de evenimente analizate, dar în special în cazul celor culturale. Analiza participării la activitățile socio-culturale pe nivel de educație reflectă faptul că, dintre persoanele de 16 ani și peste cu nivel de educație superior, cel mai frecvent aceștia au vizionat filme la cinema (36,9%).
O altă activitate socio-culturală de interes pentru cei cu studii superioare a fost vizitarea obiectivelor culturale (35,7%), iar ponderea cea mai mică (12,4%) s-a întâlnit în rândul celor care au participat la evenimente sportive live.
Trei sferturi dintre persoanele de 16 ani și peste (11944 mii persoane) nu au participat la niciun eveniment cultural (cinema, spectacole live, obiective culturale sau spectacole sportive live) din diverse motive.
Cititul și frecvența lecturilor
În ultimele 12 luni, doar una din trei persoane de 16 ani și peste au declarat că au citit cărți, iar dintre aceștia, mai mult de două treimi au menționat că au lecturat 1-4 cărți. După mediul de rezidență se observă că numărul persoanelor din mediul urban care au citit cărți, în ultimele 12 luni, este de 2,3 ori mai mare decât al celor din mediul rural.
Din analiza pe sexe, se constată că ponderea femeilor care au citit cărți este cu 10,3 puncte procentuale mai mare decât cea a bărbaților. Ponderea cea mai mare a persoanelor de 16 ani și peste care au citit cărți în ultimele 12 luni se întâlnește în regiunea București-Ilfov, urmată de regiunea Vest, iar cea mai mică pondere s-a regăsit în regiunea Sud-Vest Oltenia.
După motivul principal invocat de către persoanele care nu au citit nicio carte în perioada analizată, ponderea cea mai mare o reprezintă lipsa timpului și lipsa de interes pentru cititul cărților.
Implicarea românilor în activități civice și voluntariat
Activitățile civice sunt acțiuni desfășurate de către cetățeni în cadrul comunității lor pentru a promova schimbări sociale, politice sau economice pozitive. Participarea cetățenilor la activități de cetățenie activă poate contribui la crearea unui mediu mai just și echitabil, susțin statisticienii INS. Printre activitățile civice se numără activitățile voluntare formale, activitățile voluntare informale și activități de cetățenie activă.
În ultimele 12 luni, ponderea persoanelor care au participat la activități voluntare formale, informale și în acțiunile de cetățenie activă au avut ponderi destul de reduse de 3,9%, 4,2%, respectiv 3,1%. Cel mai mare grad de implicare în aceste tipuri de acțiuni s-a remarcat la grupa de vârstă 16-24 ani.
Indiferent de tipul activităților de voluntariat, motivul principal invocat menționat de persoanele care nu au participat la vreuna dintre acestea este că nu au fost interesați.
Raportul ”Condiții de viață ale populației din România”
Ancheta asupra calităţii vieţii (ACAV) are ca obiectiv principal producerea de date statistice detaliate necesare pentru caracterizarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Aceasta se realizează prin colectarea unor informaţii referitoare la diferite aspecte sociale: condiţiile de locuit, starea de sănătate, educaţie, ocuparea forţei de muncă, dotarea locuinţei cu diferite facilităţi şi bunuri de folosinţă îndelungată etc.
Ancheta asupra calității vieții realizată prin interviu s-a adresat tuturor persoanelor de 16 ani și peste, de cetăţenie română sau de cetăţenie străină cu reşedinţa obişnuită pentru cel puţin 12 luni în gospodăriile din locuințele situate în centrele de cercetare selectate. În eşantion s-au inclus gospodăriile din locuinţele permanente (inclusiv unităţile locuite din necesitate) repartizate în centrele de cercetare din toate judeţele ţării, cuprinzând proporţional gospodării din mediul urban şi rural. Ancheta s-a realizat pe un eşantion de circa 9000 de gospodării din toate judeţele ţării. Rata de răspuns a fost de 94,5% (93,1% în mediul urban și 96,2% în mediul rural).