Sănătate Info – Textul viitoarei legi privind sănătatea mintală, plin de prevederi contradictorii și neconstituționale

0
19

Irina Papuc

09 noiembrie, 2022, 12:24

Vizualizări: 531

Textul proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală, propus pentru a înlocui actuala lege privind sănătatea mintală din anul 1997, încalcă mai multe principii ce stau la baza elaborării legislației:

constituționalitatea, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, echilibrul între reglementări și coerența și predictibilitatea normelor juridice.

Centrul PAS a elaborat o serie de recomandări la proiectul de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală, elaborând un material în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate” cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Principala concluzie este că adoptarea unor norme generale, contradictorii și fără a institui mecanisme fezabile de implementare poate determina adoptarea unui cadru normativ lipsit de aplicabilitate.

Experții centrului PAS constată chiar din primul capitol că textul proiectului de lege nu menționează care este „domeniul de reglementare și scopul legii”. Aceștia mai recomandă să se excludă enumerarea categoriilor de persoane pentru care se aplică legea, precizând că sub incidența legii și a garanțiilor instituite „vor cădea toți cetățenii Republicii Moldova”. „Enumerarea exhaustivă a unor criterii care ar putea fi catalogate discriminatorii va putea determina interpretări neuniforme în situația atestării altor criterii neenumerate. Mai mult, potrivit cadrului normativ internațional și național lista criteriilor în baza cărora se interzice discriminarea este mult mai extinsă și în același timp nu este una limitativă ci indicativă”, explică autorii recomandărilor Centrului PAS.

Tot la primul capitol, experții subliniază că prevederea „În cazul existenței neconcordanțelor între prevederile prezente legi și prevederile pactelor și tratatelor internaționale, prioritate au reglementările internaționale” contravine Constituției, care stabilește că doar în materia drepturilor fundamentale ale omului tratatele internaționale au prioritate în raport cu reglementările naționale. Centrul PAS consideră oportun, totodată, stabilirea unui articol care va reflecta principiile care urmează să ghideze activitatea tuturor actorilor cu competențe în domeniu.

Pentru capitolul II autorii recomandărilor atrag atenția asupra inoportunității denumirii acestuia – „Atribuţiile statului în domeniul sănătăţii mintale”: „Legea în esență reprezintă o emanație a statului. Respectiv, este necesar ca aceasta din urmă să cuprindă reglementări clare privind mecanismele de protecție a sănătății mintale și evitarea instituirii unor reglementări care nu pot produce efect juridic în sine”.

Cu referire la conținutul articolelor 7 – 13, care enumeră ce acțiuni/măsuri urmează a fi întreprinse de către Guvern, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării, precum și de către administrația publică locală, cu titlu de principiu urmează să se reconsidere menținerea acestora în textul legii din mai multe considerente, se mai menționează în textul recomandărilor Centrului PAS.

Astfel, cu referire la art. 7 care stabilește „Atribuţiile Guvernului în asigurarea sănătăţii și bunăstării mintale” se constată că acesta cuprinde o listă extinsă de activități puse în sarcina executivului care în mare parte vizează competența nemijlocită a unor ministere, sunt declarative sau chiar exced domeniul de competență. „Mai mult, deși în titlul articolului și în text este utilizat cuvântul „atribuţiile” toată lista enumerată reprezintă activități care urmează a fi realizate de către Guvern și nu atribuții ale acestuia”, argumentează autorii.

Spre exemplu, la litera i) se menționează că Guvernul va „asigura finanţarea activităţii ministerelor și a altor structuri organizaţionale din sfera lor de competenţă, care sunt implicate în procesul de promovare și protejare a sănătăţii mintale, precum și în acordarea asistenţei medicale în sănătate mintală”. „Se va ține cont că bugetele ministerelor sunt stabilite anual în Legea bugetului de stat, adoptată de Parlament iar la elaborarea proiectelor de buget și înaintarea acestora Ministerului Finanțelor fiecare instituție va stabili toate necesitățile bugetare care derivă din competențele atribuite”.

„La fel, dacă ne referim la unele competențe atribuite Ministerului Justiției (ex. lit. a) art.12) atunci se va lua în considerare că acesta din urmă nu deține competența de a armoniza cadrul normativ în domeniul sănătății mintale cu standardele internaționale. Mai mult, nu este clară legătura de cauzalitate cu obiectul legii a referinței cu caracter general că Ministerul Justiției „exercită conducerea, coordonarea și controlul în domeniile de competenţă, realizează politica statului în domeniul justiţiei și drepturilor omului”. Referința de la lit. b) potrivit căreia Ministerul Justiției „exercită controlul asupra instanţelor judecătorești în privinţa problemelor organizatorice” constituie o interferență cu puterea judecătorească, fiind contrară Constituției. La fel, și prevederea de la lit. c) este contrară competențelor ministerului, or, acesta nu elaborează documente de politici în domeniul sănătății mintale”, mai observă experții Centrului PAS.

Cu referire la capitolul al treilea, deși din denumirea acestui capitol derivă că urmează să cuprindă reglementări privind „servicii de sănătate mintală/profesionaliștii în domeniul sănătății mintale” acest capitol cuprinde și reglementări care nu vizează obiectul de reglementare. „În raport cu conținutul art.18, în respectivul proiect de lege este necesar doar să se stabilească dreptul persoanelor cu tulburări mintale și de comportament de a beneficia de asistență juridică garantată de stat în condițiile Legii nr. 198/2007 privind asistența juridică garantată de stat fără a reglementa formele și modalitățile de acordare”.

De asemenea, unele prevederi propuse la capitolul despre „asistenţa medicală primară, specializată de ambulator și spitalicească. Internarea voluntară și nevoluntară”, care instituie procedura de examinare de către instanța de judecată a internării nevoluntare se recomandă a fi excluse, deoarece contravin Codului de procedură civilă. „În procesul de examinare a cererilor, judecătorul este ghidat de prevederile Codului de procedură civilă, iar potrivit principiilor care guvernează legislația procesual-civilă dispozițiile din alte legi trebuie să corespundă Codului”, explică autorii.

Concluzionând, experții Centului PAS precizează că nu pot prezenta o variantă a unor norme, în special cu referire la art. 16, art.19, art.20 și art.32 din proiectul de lege, până când nu se va cunoaște poziția Ministerului Sănătății cu referire la reglementarea acestor servicii de sănătate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.