Prețurile producției industriale continuă să scadă în Uniunea Europeană, cu 0,2% în octombrie 2025 și 0,5% în zona euro, potrivit Eurostat. România are însă o dinamică diferită: industria autohtonă a înregistrat cele mai mari scumpiri din UE după Bulgaria, cu un avans anual de 9,4%, confirmat și de INS, care raportează o creștere de 8% față de octombrie 2024. Principala sursă a presiunilor este energia, unde prețurile au urcat cu peste 16%, alimentând scumpiri în lanț în întreaga economie industrială.
În luna octombrie, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,2% în UE și cu 0,5% în zona euro față de octombrie 2024.
În schimb, alte grupe de produse au înregistrat creșteri: bunurile de capital și cele de folosință îndelungată s-au scumpit cu 1,6%, bunurile de uz curent cu 1,5%, iar bunurile intermediare foarte ușor, cu 0,1%.
Comparativ cu luna precedentă, prețurile industriale au urcat ușor, cu 0,1%, după scăderea din septembrie. Deși moderată, această creștere indică o stabilizare a piețelor industriale europene.
România, printre campionii creșterilor de prețuri în UE
În timp ce media europeană arată o scădere anuală, România se regăsește în topul statelor cu cele mai mari creșteri de prețuri din industrie. Eurostat plasează Bulgaria pe primul loc, cu un avans de 17,6%, urmată de România, unde prețurile au crescut cu 9,4%, și de Suedia, cu 4,9%. La extrema cealaltă se află țări în care prețurile au coborât puternic, precum Luxemburg, Irlanda și Austria.
Raportarea lunară arată aceeași tendință: România a înregistrat o creștere de 1,2% față de septembrie, una dintre cele mai ridicate din UE, depășită doar de Bulgaria și Estonia. Aceste evoluții confirmă faptul că industria românească se află sub presiunea unor costuri tot mai mari.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru luna octombrie 2025 confirmă evoluția semnalată la nivel european.
Potrivit comunicatului INS, prețurile producției industriale din România, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă, au crescut cu 8% într-un an, adică față de octombrie 2024. Documentul oficial arată că, într-o singură lună, august față de septembrie, majorarea a fost de 1%.
Industria energetică este principala sursă a acestor scumpiri, cu o creștere de 16,59% față de anul anterior. Energia este un cost esențial pentru aproape toate ramurile industriale, astfel că majorările de la acest nivel se transmit rapid în lanțul de producție.
Bunurile de uz curent au crescut cu 6,21%, bunurile de folosință îndelungată cu 4,91%, bunurile intermediare cu 3,70%, iar bunurile de capital cu 2,83%.
Scumpiri puternice în energie și servicii conexe
INS a detaliat și sectoarele în care scumpirile au fost cele mai mari. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă a înregistrat o creștere de 20,54%, un nivel care explică în mare parte presiunile din restul industriei. Și domeniile de salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare au avut o creștere importantă, de 11,48%. Industria prelucrătoare a avansat cu 3,62%, iar industria extractivă cu 3,41%.
Aceste evoluții arată că nu vorbim despre creșteri izolate, ci despre un fenomen extins la nivelul întregii economii industriale.
De ce România se desprinde de restul Uniunii Europene
Diferența față de media UE se explică prin doi factori principali.
În primul rând, România se confruntă cu scumpiri mult mai mari în sectorul energetic, într-un context în care alte state europene au beneficiat de ieftiniri.
În al doilea rând, structura industriei românești, unde ponderea bunurilor destinate consumului intern este ridicată, face ca variațiile de costuri să se simtă mai repede și mai puternic.
În timp ce industria europeană pare să se stabilizeze, România continuă să traverseze o perioadă de creșteri accentuate ale prețurilor.
Editor : A.D.
