Cea mai profundă analiză de până acum făcută asupra unui supercentenar a dezvăluit că un om poate ajunge la o vârstă extremă fără ca creierul să se deterioreze sau fără ca bolile obișnuite bătrâneții să se acumuleze.
Medicii din Spania au efectuat o serie completă de teste asupra Mariei Branyas Morera, care a fost cea mai în vârstă persoană din lume înainte de a muri la 117 ani, anul trecut, relatează The Guardian.
Aceștia au descoperit că, deși corpul ei prezenta semne clare de bătrânețe extremă, o serie de factori biologici au protejat-o de bolile care, în mod normal, afectează ultimii ani de viață.
„Regula obișnuită este că, pe măsură ce îmbătrânim, ne îmbolnăvim mai mult, dar ea a fost o excepție și am vrut să înțelegem de ce. Pentru prima dată, am putut separa bătrânețea de boală”, a spus Dr. Manel Esteller de la Institutul de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras din Barcelona.
În anii dinaintea morții sale, Branyas a invitat medicii să o studieze pentru a afla de ce ajunsese la o vârstă atât de înaintată. Născută în San Francisco în 1907, Branyas s-a mutat în Catalonia în 1915 și a supraviețuit celor două războaie mondiale, războiului civil spaniol și pandemiei de Covid, recuperându-se după virus la vârsta de 113 ani.
Esteller și colegii săi au utilizat probe de sânge, salivă, urină și scaun colectate cu un an înainte de moartea lui Branyas pentru a construi o imagine detaliată a biologiei sale. Testele au aprofundat genetica sa și măsura în care diferite gene erau activate sau dezactivate; varietățile și nivelurile de proteine din sângele ei, produșii de descompunere din reacțiile din corpul ei și diversitatea microbilor din intestinul ei.
Au descoperit că acele capace protectoare, numite telomeri, de la capetele cromozomilor lui Branyas erau excepțional de scurte, un semn clar al bătrâneții celulelor sale. Sistemul ei imunitar prezenta, de asemenea, semne de bătrânețe, era predispus la inflamații și dobândise mutații care duc la leucemie.
Dar Branyas părea bine protejată. Telomerii se scurtează ori de câte ori celulele se divid, iar ai ei erau atât de scurți încât ar fi putut să o protejeze de cancer prin limitarea cantității de celule care continuau să se dividă, a spus Esteller.
O analiză atentă a ADN-ului ei a dezvăluit variante genetice care i-au protejat celulele inimii și creierului de boli și demență. Ea avea niveluri scăzute de inflamație în tot corpul, ceea ce i-a redus riscul de cancer și diabet, precum și un metabolism eficient al colesterolului și grăsimilor.
„Toate acestea sunt esențiale, deoarece sunt legate de boli tipice la persoanele în vârstă și, în final, te omoară”, a spus Esteller.
„Era cu cel puțin 10 până la 15 ani mai tânără decât vârsta ei cronologică”, a adăugat el. Microbiomul ei intestinal era, de asemenea, foarte tânăr pentru vârsta ei, cu o mulțime de Bifidobacterium, care sunt, de asemenea, considerate benefice pentru sănătate.
Totuși, nu e vorba doar de genetică. Branyas a avut și un stil de viață sănătos. Femeia ținea o dietă mediteraneană care includea trei iaurturi pe zi. A evitat consumul de alcool și fumatul, s-a bucurat de plimbări și s-a înconjurat constant de familie și de cei dragi, toate acestea ajutând-o să evite declinul fizic și mental care i-ar fi putut scurta viața, au concluzionat cercetătorii.
Esteller și colegii săi au declarat că speră ca studiul despre Branyas să ofere informații utile celor care încearcă să dezvolte medicamente și tratamente pentru bolile legate de vârstă. Ei au spus că Branyas a exemplificat modul în care îmbătrânirea și boala – cel puțin în anumite condiții – nu trebuie neapărat să meargă mână în mână.
De asemenea, rezultatele studiului genetic efectuat asupra ei „contestă percepția că cele două sunt inexorabil legate”, au mai spus ei.
Editor : M.B.
