Şefii Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului General au cerut liderilor coaliţiei de guvernare organizarea „de urgenţă” a unei întâlniri care să aibă loc joi pentru a discuta proiectul din Parlament care prevede modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
Potrivit unui comunicat al CSM, „în contextul creat de promovarea propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, înregistrată la Camera Deputaţilor, judecătorul Elena Costache, preşedintele CSM, împreună cu judecătorul Corina Corbu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi Alex Florenţa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adresează liderilor coaliţiei de guvernare, în calitate de iniţiatori ai acestei propuneri legislative, solicitarea de a organiza de urgenţă”, în cursul zilei de joi, o întâlnire cu reprezentanţi ai CSM, ÎCCJ şi PÎCCJ.
Un proiect de lege privind pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian a fost depus, marți, în procedură de urgență la Camera Deputaților, prim for sesizat.
Actul normativ propus prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege”, arată propunerea legislativă.
Proiectul prevede să fie atinsă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045
Potrivit inițiativei legislative, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Conform Anexei 3 la proiect, din 2026 până în 2029, vârsta standard de pensionare pentru magistraţi creşte anual cu şase luni, iar în 2029 aceasta ajunge la 49 de ani şi şase luni. Din 2029, vârsta standard de pensionare creşte anual cu un an, iar în 2045 magistraţii se vor pensiona doar dacă au vârsta de 65 de ani. În toată perioada, vechimea în specialitate rămâne de 25 de ani.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul Parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării (…), în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, mai propune proiectul.
Reforma pensiilor de serviciu este prevăzută în PNRR
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede că pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivităţii, cât şi al justiţiei sociale, arată expunerea de motive a proiectului.
„În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiţie, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echităţii, principiu fundamental al reformei, aşa cum este ea descrisă în PNRR. Astfel, se realizează o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65%, aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu, dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane”, au explicat iniţiatorii, în expunerea de motive.
Editor : A.P.
