Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt sărbătoriți în fiecare an pe data de 8 noiembrie. Sunt considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuzele sufletelor spre Rai, iar praznicul dedicat Sfinților este însemnat cu cruce roșie în calendarul bisericesc. Ce tradiții și obiceiuri se respectă în România de Mihail și Gavriil.
Praznicul de Mihail și Gavriil este prima mare sărbătoare a lunii noiembrie, trecută cu cruce roșie în calendar. Este o zi în care sunt pomeniți cei care nu mai sunt printre noi, se împart pachete celor nevoiași, dar și o zi de petrecere pentru persoanele care își serbează onomastica pe 8 noiembrie. În România, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt și patronii spirituali ai Jandarmeriei Române.
Cine sunt Arhanghelii Mihail și Gavriil
Numele Arhanghelului Gavriil este tradus din ebraică prin „Dumnezeu este puterea mea”. Este Sfântul considerat mesagerul veștilor bune deoarece, potrivit Noului Testament, El le-a vestit sfinților părinți Ioachim și Ana Nașterea Fecioarei Maria. Tot Arhanghelul Gavriil este cel care a vestit nașterea Mâintuitorului către Maica Domnului.
Sfântul Gavriil este înfățișat în icoane drept purtător al unui semn divin, un crin, ca simbol al bucuriei și binecuvântării, și o trompetă, în care sună pentru a anunța cea de-a doua venire pe Pământ a lui Iisus.
Numele Mihail este tradus din ebraică prin „Cine-i ca Dumnezeu”. Este considerat cel care transmite rugăciunile adresate de credincioși Tatălui Ceresc, dar și cel dintâi dintre îngerii păzitori, care s-a luptat cu îngerii răzvrătiți împotriva lui Dumnezeu.
Sfântul Mihail este înfățișat în icoane într-un costum de soldat, purtând în mână o suliță, o sabie de foc cu vârful îndreptat spre pământ, semn că el pedepsește păcatul.
Arhanghelul Mihail se arată în credința ortodoxă un înger al dreptății Dumnezeiești, fiind mereu prezent acolo unde Dumnezeu pedepsește faptele nedrepte.
Potrivit calendarului popular, Sfinţii Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte „capul Arhanghelului”, a doua zi „mijlocul Arhanghelului”, iar a treia zi „coada Arhanghelului”.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Mihail și Gavriil
Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, a declarat pentru Digi24: „Superstițiile țin de etnografie și folclor. Sunt tradiții locale, legi ale pământului le numim noi, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință, și pe care le-au respectat de-a lungul timpului din dorința de a-l cinsti pe Sfânt. E bine să cinstim Sfântul și să învățăm fiecare dintre noi din modelul de viețuire al Lui.
În general, astăzi, dar și la marile sărbători din biserică, nu este indicat să ne implicăm într-o activitate sau proiect care impune efort fizic, o muncă fizică îngreunată. Este o zi în care avem nevoie de reculegere, de odihnă. Este bine astăzi să mergem la biserică, să aprindem o lumânare, să dăm de pomană alimente oamenilor nevoiași, în amintirea celor care nu mai sunt printre noi, ba chiar să mergem la mormintele acestora, dacă este posibil”.
Tradiția zilei spune că, de Mihail și Gavriil credincioșii trebuie să meargă la biserică și, după terminarea Sfintei Liturghii, aceștia să dea de pomană nevoiașilor, fără să se zgârgească în a dărui.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor, Sâmbăta Morților de pe 2 noiembrie, iar cu această ocazie se împart ofrande pentru morți. Ziua mai este numită și „Moşii de Arhangheli”.
În ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, despre care se crede că iau sufletele oamenilor atunci când mor, se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.
Conform credinţei populare, în această zi de sărbătoare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril nu se lucrează, întrucât cine nesocoteşte această regulă se va chinui înainte de moarte.
Potrivit vorbelor din popor, ziua de 8 noiembrie este considerată „Vara Arhanghelilor”, iar pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun, trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase, numite popular „Vara iernii”.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții ale sărbătorii este să aprinzi o lumânare, pentru ca drumul tău să fie călăuzit spre Rai în viața de Apoi.
O altă superstiție a zilei de sărbătoare spune că de Mihail și Gavriil nu este bine să te cerți ori să porți supărare. Orice stare negativă pe care o porți în suflet îți poate afecta relațiile cu cei dragi și pot apărea necazuri în familie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. În credinţa populară, Arhanghelii asistă şi la Judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
La munte, unde Arhanghelii sunt şi patroni ai oilor, stăpânii animalelor făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), pe care o aruncau în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor.
Se credea că, dacă turta cădea cu faţa în sus, în primăvară toate oile vor avea miei.
Sărbătorile bisericești cu cruce roșie în calendar din luna noimebrie
În luna lui brumar, așa cum mai este numită luna noiembrie, sunt trecute cu cruce roșie în calendarul bisericesc trei dintre cele mai mari sărbători ale anului. De asemenea, în această lună începe Postul Crăciunului 2024 și se organizează o serie de alte evenimente religioase importante pentru creștini.
Creștinii se pregătesc și pentru Postul Crăciunului 2024, o perioada de 40 de zile care le oferă oamenilor ocazia de a reflecta asupra credinței în viața lor și de a înțelege care este darul divin al mântuirii prin nașterea lui Iisus.
După sărbătoarea Sfinții Mihail și Gavriil, tot cu cruce roșie în calendarul ortodox, în luna noiembrie, urmează sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în biserică, pe 21 noiembrie.
Editor : C.S.
