Sistemul de sănătate din România merge pe o lege din 1947. Schimbarea… nu se dorește. Tomac: Există interese puternice. Credeți că politicienii decid singuri?

Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: pxhere.com

Eugen Tomac a comentat problema ridicată de Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, privind finanțarea diferită a spitalelor de stat.

“În România avem două tipuri de spitale, din neferice finanțate diferit. Spitalele care sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii nu pot beneficia de ajutoare suplimentare de la bugetul local, în contrapartidă cu spitalele care sunt în subordinea autorităţilor locale”, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, în emisiunea “Dosar de Politician”, prezentată de Silviu Mănăstire, la B1 TV.

“Noi avem o lege a sănătăţii care are scheletul format în 1947. Atâta timp cât spitalele nu vor fi fundaţii publice pentru a beneficia de sponsorizări, de finanţări private, de cercetare – şi cu finanţare de la stat – atâta timp cât nu se va schimba statutul juridic al spitalelor, spitalele noastre vor beneficia de această asistență şi pomeni”, a spus Eugen Tomac.

“Există interese puternice în zona de sănătate”

“Am propus o astfel de lege de două ori, este făcută de cei mai buni specialiştii în managementul sănătăţii româneşti. Nu s-a dorit dezbaterea şi adoptarea acestei legi, pentru că există interese puternice în zona de sănătate pentru a se menţine acest sistem care, din păcate, trăieşte doar din bugetul de stat şi sunt excluse aceste susţineri”, a mai spus acesta.

“De ce nu luăm de exemplu pactul USR-PNL? Cum ajungeau spitalele din Bucureşti la Vlad Voiculescu dacă nu erau controlate politic?”, a intervenit jurnalistul Val Vâlcu.

“Dincolo de partide, există o realitate… Sistemul de sănătate este nesigur şi ineficient pentru că statutul juridic este unul moştenit din 47”, a spus Eugen Tomac.

“Să nu se înţeleagă că medicii sau sistemul sanitar blochează pentru că deciziile este la sistemul politic”, a punctat Val Vâlcu.

“Credeţi că politicienii singuri decid ce se întâmplă în sistemul de sănătate?”, a mai spus Tomac.

Norma de hrană zilnică pentru spitalele din România

Recent, Beatrice Mahler s-a plâns și de faptul că norma de hrană zilnică pentru spitalele din România este mică, astfel că meniul este sărac.

“În spital din cei 11 lei normă de hrană pentru un pacient, regim comun, trebuiesc asigurate 3 mese/zi. Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul, adică pacientul să își aleagă meniul dintr-o varietate de preparate. În România, în spitalul public, pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu (11 lei /3 mese), repetitiv, sărac în vitamine, iar desertul este un răsfăț de care are parte uneori, foarte rar, pacientul cu tuberculoză. Mâncare din spital, rămâne un subiect veșnic de actualitate, pentru că fără o alimentație corespunzătoare pacientul nu se poate face bine.

Anul 2021 a adus o modificare a legislației, Hotărârea 470/21.04.2021 crește suma alocată pentru un bolnav, cu UN LEU, astfel regimul comun trece de la 10 LEI la 11 LEI. Acel ”PLUS 1 LEU” deși foarte puțin, însemna o schimbare, mai mult decât deloc. Poate unii dintre voi îmi veți spune că există soluția fondurilor proprii, dar un spital COVID, un spital care tratează pacientul cu tuberculoză, un spital public subfinanțat cronic, cum să realizeze venituri proprii? Așa că meniul zilnic se face din cei 11 lei alocați de stat fiecărui bolnav din spital pentru regim comun sau 17,5 lei pentru pacientul cu tuberculoză. E greu, nu mă plâng, dar nu pot să nu mă gândesc cu înfrigurare la GREUL care urmează…”.

Citește mai departe>>

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai recente știri
Știri similare