Amenințată din toate părțile de superputeri ostile, politici haotice, economii fragile și un posibil conflict la granița cu Rusia, Europa are nevoie de un nou stil de gândire care să îi dea puterea de a rezista acestor presiuni uriașe. Soluția ar putea fi „sisu”, o filosofie de viață ce combină forța interioară, perseverența și atitudinea pozitivă în fața adversității, creată de o țară ce a acceptat pericolul Rusiei ca pe o realitate care, deși este una îngrijorătoare, ea poate fi înfruntată și depășită.
Finlanda este o țară care a trecut prin multe greutăți. Conduși mai întâi de Suedia, apoi de Rusia, finlandezii și-au câștigat independența abia în 1917 și s-au luptat contra Uniunii Sovietice de două ori ca să își apere libertatea.
În prezent, granița de 1.350 de kilometri cu Rusia face ca Finlanda să fie vulnerabilă în fața revanșismului delirant al lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, finlandezii nu au intrat în panică: unele studii internaționale arată că ei sunt cel mai fericit popor din lume.
Finlandezii, cunoscuți pentru stoicismul lor, cred că este foarte amuzant că tocmai ei se regăsesc de multe ori în topul mondial al fericirii. „Dacă noi suntem cei mai fericiți, îți dai seama cât de rău o duc ceilalți”, spune o vorbă locală.
Dacă europenii se simt deprimați și neajutorați în fața evenimentelor tensionate care au loc în jurul lor, ei au nevoie de mai mult „sisu”, ar spune finlandezii, potrivit The Economist.
Războiul din Ucraina scoate în evidență „importanța rezistenței psihologice”
Războiul din Ucraina, spre exemplu, scoate în evidență „importanța rezistenței psihologice”, potrivit lui Annukka Ylivaara, șefa adjunctă a comitetului de securitate națională a Finlandei, un departament care aduce laolaltă toate ministerele și agențiile relevante pentru a face planuri în cazul în care securitatea țării este pusă în pericol.
Pentru a-și ajuta cetățenii să reziste psihologic în fața amenințărilor, statul trebuie să se asigure că oamenii pot merge în continuare la biserică, să viziteze muzee sau să facă sport chiar și în vreme de criză, a explicat Ylivaara. În plus, aceștia trebuie împuterniciți să ia parte la apărarea națională, ceea ce îi face să simtă că au contribuit activ la securitatea țării.
Totul începe de la o vârstă fragedă. Într-o dimineață însorită de toamnă, la școala Jatkasaari din Helsinki, niciun părinte nu este prin preajmă. Copii de toate vârstele merg pe jos sau cu bicicleta singuri la școală.
Una dintre cele cinci tematici ale anului școlar este „societatea sigură”, ceea ce implică plimbări prin cartier și lecții pentru identificarea campaniilor online de dezinformare.
„Strategia finlandezilor este să nu intre niciodată în panică”
După absolvirea liceului, toți bărbații sunt supuși recrutării militare obligatorii, în timp ce tot mai multe femei se înrolează voluntar.
La baza militară Santahamina de lângă Helsinki, o echipă de cinci recruți folosește explozibili ca să arunce în aer o ușă. Întrebați dacă ar merge la luptă în cazul în care Rusia le-ar invada țara, niciunul nu ezită să răspundă „da”.
Un sondaj a arătat că aproape 80% dintre finlandezi ar merge pe front să își apere țara, dacă va fi nevoie, „chiar dacă rezultatul pare incert”. Situația este foarte diferită în multe alte țări din Europa – în Italia, spre exemplu, procentul este de doar 14%.
Mulți adulți din Finlanda participă la cursuri de securitate națională. Cu toate că ar putea părea la fel de interesante ca niște exerciții în caz de incendiu, ele sunt de fapt evenimente de networking la care nu poți participa decât prin invitație, unde persoane din elita țării învață modalități prin care ei și organizațiile lor pot contribui la menținerea siguranței Finlandei.
„Cred că strategia finlandezilor este să nu intre niciodată în panică”, a spus președintele Finlandei, Alexander Stubb, care consideră că reacția unor țări precum Danemarca și Germania la incursiunile dronelor în apropierea unor aeroporturi a fost una neproductivă. „Reacționează și acționează doar atunci când este necesar.”
Trebuie să ai ceva pentru care merită să lupți
Dar cum poate o persoană să acceseze starea de spirit „sisu”? „Ideea nu este să găsești sisu, nu este ca ceva ce ai pierdut”, a explicat Elisabet Lahti, autoarea unei cărți despre acest subiect. Ea recomandă „să îți aduci aminte de momentele sisu din viața ta și ce anume ți-a permis să depășești unele greutăți”.
Uniunea Europeană ar trebui să își aducă aminte cum a reușit să treacă prin perioade grele din trecut, precum criza euro, Brexit sau pandemia de COVID-19, ceea ce o va ajuta să depășească și actuala criză.
Pentru ca această strategie să funcționeze, trebuie să ai ceva pentru care merită să lupți. Finlandezii sunt foarte patriotici. „Am transformat această națiune în ultimul secol într-un stat magnific”, a spus Lahti, care a scos în evidență puternicul lor sistem de asistență socială.
Finlanda nu a fost dintotdeauna o țară bogată și sigură. „Să nu-ți fie niciodată rușine de sărăcia ta: fii calm, fii bucuros, fii liber”, spune un vers din imnul național al Finlandei, „Maamme” (Pământul nostru).
Finlandezii nu mai sunt săraci, dar nici nu se lasă vrăjiți de propria bogăție la fel de mult ca popoarele din vestul Europei. Și pentru alți europeni, cultivarea principiilor „sisu” presupune sărbătorirea felului în care au ajuns la prosperitate și securitate. Dar, dacă vor să și le păstreze, mai au mult de lucru.
Editor : Raul Nețoiu
