După 12 ani în şcoala românească, Mara Mirea a decis să plece în Olanda, unde a studiat Communication Science la Universitatea din Amsterdam. Acum are 22 de ani, urmează un masterat în domeniu şi, pe parcursul facultăţii, a cofondat o platformă care conectează studenţii cu oportunităţi de internship în diverse companii. În spatele acestei iniţiative se află o experienţă educaţională contrastantă, dar revelatoare: un liceu care a descurajat exprimarea liberă şi o universitate care i-a validat gândirea critică şi creativitatea, relatează News.ro.

Mara spune că dorinţa de a studia în străinătate nu a fost un act de fugă, ci o alegere de direcţie.

„Mi-am dorit să studiez în limba engleză şi într-un sistem care pune accent pe logică şi aplicabilitate. În România, şcoala glorifică notele mari, nemeritate, ignoră iniţiativa şi respinge exprimarea liberă. În schimb, sistemul din Olanda te obligă să gândeşti, să aplici şi să argumentezi”, spune ea.

Adaptarea la cerinţele sistemului olandez, total diferite de cele din România, a fost grea.

„Sistemul olandez este unul riguros, exigent, axat pe logică şi aplicarea informaţiei învăţate, iar sistemul de notare nu e nici el mai prejos. Nu există puncte din oficiu nici la examene, nici la prezentări, nici la proiecte, deci nota porneşte mereu de la 0. În plus, la examene, se aplică o penalizare pentru răspunsurile date la întâmplare, în aşa fel încât să nu fie avantajat cine răspunde la ghici. În liceul din România, evaluarea tindea să fie una subiectivă, bazată pe preferinţele şi starea profesorului”, explică ea.

Dar cea mai mare diferenţă între România şi Olanda, spune Mara, este una de filosofie educaţională: „În România învăţam să memorăm şi să reproducem informaţii. În Olanda, accentul se pune pe gândirea critică, pe aplicarea cunoştinţelor în contexte noi şi pe capacitatea de a găsi soluţii logice. Pentru mine a fost ceva cu totul nou.”

O soluţie născută dintr-o lipsă reală

În anul III de facultate, Mara a participat la un program special al universităţii, care lua forma unui accelerator pentru startup-uri. Acolo a apărut ideea Student Step Up: o platformă care ajută studenţii să găsească internshipuri relevante în companii.

„Cerinţa principală a programului era să identificăm o lipsă în societate şi să venim cu o soluţie şi, împreună cu mai mulţi colegi, am ajuns la problema intrării în câmpul muncii a studenţilor internaţionali, fără experienţă. Ideea a fost foarte apreciată, aşa că am trecut la treabă şi am construit ceva care să îi ajute pe studenţi la începutul carierei lor”, spune Mara.

Rolul ei în proiect a fost esenţial: recrutare, promovare şi relaţia cu clienţii: „Cel mai mult m-a bucurat reacţia studenţilor. La un Startup Market, au venit peste 100 de tineri spre noi să îi ajutăm. Am colaborat şi cu diverse asociaţii de studenţi şi am susţinut ateliere în care le ofeream îndrumare pentru realizarea unui CV, pentru interviuri, şi îi ajutam să se poziţioneze realist faţă de cerinţele pieţei.”

Mara crede că tinerii sunt pregătiţi pentru piaţa muncii – dar nu datorită sistemului, ci în ciuda lui.

„Lipseşte practica şi susţinerea din partea universităţilor şi a angajatorilor. Mulţi absolvenţi găsesc doar internshipuri prost plătite sau joburi entry-level care cer 3-5 ani de experienţă. Eu cred mult în programele de tip graduate sau traineeship, prin care companiile creează contexte reale de inserţie profesională. Tinerii aflaţi la început de drum au nevoie să li se ofere încredere”, spune ea.

Deşi Mara şi-a urmat drumul cu hotărâre, ştie că mulţi colegi n-au avut parte de acelaşi sprijin.

„Unii nu au fost ghidaţi nici de şcoală, nici de familie. Şi-au pierdut motivaţia tocmai pentru că nu au ştiut încotro să meargă. Nu e vina lor – ci a lipsei de orientare”, crede ea.

Pentru ea, sistemul olandez a compensat această lipsă: „Am învăţat să gândesc critic şi strategic, să-mi argumentez ideile, şi să îmi folosesc creativitatea. Sistemul universitar olandez încurajează foarte mult atât autonomia, cât şi colaborarea. Proiectele în echipă sunt gândite în aşa fel încât fiecare să îşi aducă aportul, iar diversitatea de opinii şi perspective este valorizată. Pe scurt, simţi că vocea ta contează. Poţi contesta, poţi întreba – fără teamă.”

Dacă ar fi să transmită un mesaj unei eleve de clasa a XI-a care se simte pierdută, Mara i-ar spune că „e ok să nu ştii încă ce cale să alegi. Viaţa nu vine cu manual de utilizare, iar clasa a XI-a nu este un moment în care trebuie să ai deja toate răspunsurile. Important e să fii sinceră cu tine: Ce îţi place? Ce te face să uiţi de timp? Ce simţi că îţi valorifică talentele? Fericirea şi succesul nu se clădesc dintr-o singură alegere, făcută la 17 ani, ci dintr-un lung şir de decizii prin care te apropii tot mai mult de cine eşti tu cu adevărat. Nu te grăbi să identifici „destinaţia finală”. Concentrează-te să explorezi, să încerci, să înveţi din experienţe. Drumul se va clarifica pe măsură ce păşeşti pe el.”

Editor : M.B.

Share.
Exit mobile version