Tichetele de valoare au generat în 2024 un impact economic de peste 1,4% din PIB, susținând mai bine de 213.000 de locuri de muncă la nivel național. Sunt datele celui mai recent studiu realizat de Academia de Studii Economice. Această analiză mai scoate la iveală efectele socio-economice din sistemul de tichete românesc – de la combaterea sărăciei, până la alfabetizarea digitală, odată cu trecerea de la bonurile pe hârtie, la card. Mai mult, acum Ministerul Muncii susține creșterea valorii maxime a bonului de masă la 50 de lei.
Fie ca vorbim de tichetele de masă, cele de vacanță sau sociale, aceste instrumente au arătat că stimulează consumul, dezvoltă economia și contribuie la incluziunea socială. Iar digitalizarea bonurilor a dus la o utilizare mult mai transparentă în timp.
„Acest sistem este prezent de 27 de ani în România. Am văzut cum sistemul a crescut, s-a maturizat, s-a transformat de la hârtie la card, la ecosistem, și are un impact foarte mare în viața noastră de zi cu zi”, a declarat Elena Pap, vicepreședinte APET România.
Sistemul românesc este inspirat de modelul francez.
„Tichetele de masă și cecurile cadou sunt o invenție franceză din anii ’60, care face parte integrantă din viața de zi cu zi a milioane de francezi. Acest sistem este foarte dezvoltat în România, una dintre primele țări din regiune care l-a adoptat, în beneficiul a 6 milioane de români”, a declarat Excelența Sa, domnul Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România.
Cele mai utililizate tichete în România sunt cele de masă. În 2024 au contribuit cu 1,08% din PIB și au susținut peste 152.000 de locuri de muncă. Acum, Ministerul Muncii vrea să le crească valoarea.
„Avem o legislatie prin care tichetele de masa trebuie ajustate semestrial. Am venit si am propus o crestere a valorii nominale a tichetelor de masă la valoarea de 50 lei. E o valoare maximală, angajatorii pot decide dacă merg la suma asta sau merg mai jos”, a declarat Ciprian Văcaru, secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul FABIZ și coator al studiului lansat la Ambasada Franței, a subliniat mecanismul care a stat la baza acordării acestor tichete: „Spre deosebire de creșterea salarială, creșterea valorii tichetelor de masă nu are povară de contribuții fiscale. Și e deductibilă, e o povară mai mică. E un stimul sa folosești instrumentul pentru a recompensa angajații”.
Colegul său de proiect, prof. univ. dr. Cristian Păun, a punctat însă cadrul actual de reglementare: „La acest moment, în România tichetele de masă sunt impozitate cu 10% + 10%. Adică avem o impozitare cu 20% pe tichete de masă. Și înainte de a vorbi de ridicarea valorii tichetelor de masă, poate că nu ar strica să vorbim de scoaterea acestei aberații fiscale”.
Și tichetele sociale joacă un rol important. A doua tranșă pentru achiziția de produse alimentare, prin programul „Sprijin pentru România”, va fi virată în decembrie.
„Nu cred ca 125 lei transformă viața unor persoane în mod fundamental. Însă văzând nevoia pe care aceste persoane o au și modul în care pun întrebări și sună la Minister și încearcă să afle cum pot ajunge să primească sumele respective, îmi dau seama că sunt atât de mulți oameni în vulnerabilitate care care depind inclusiv de acești 125 lei. Tichetele de valoare nu doar au demonstrat deja că sunt utile, ci vor consta într-un pilon important de bună practică europeană”, a declarat în cadrul aceluiași eveniment Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Potrivit analizei Academiei de Studii Economice, tichetele de valoare contribuie la stimularea consumului intern, creșterea fiscalizării și la reducerea sărăciei.
Editor : A.D.V.
