Primul an de raportare conform Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate s-a dovedit a fi o provocare pentru majoritatea companiilor din Europa Centrală, mai ales din cauza complexităţii informaţiilor financiare specifice factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă (environment, social, governance – ESG), pe care companiile le-au putut prezenta doar în măsură limitată, conform unui studiu Deloitte. Studiul Deloitte evidenţiază, în mod special, dificultatea raportării cheltuielilor de capital şi a cheltuielilor operaţionale necesare pentru implementarea acţiunilor planificate legate de subiecte specifice ESG. 42% dintre rapoartele din Europa Centrală analizate au furnizat date cantitative legate de CapEx/OpEx, 14%, date legate de forţa de muncă şi doar 13%, date legate de utilizarea resurselor şi economia circulară.
”Primul an de raportare conform Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (Corporate Sustainability Reporting Directive – CSRD) s-a dovedit a fi o provocare pentru majoritatea companiilor din Europa Centrală, mai ales din cauza complexităţii informaţiilor financiare specifice factorilor de mediu, sociali şi de guvernanţă (environment, social, governance – ESG), pe care companiile le-au putut prezenta doar în măsură limitată”, conform unui studiu Deloitte, efectuat în rândul entităţilor raportoare din nouă ţări din regiune, inclusiv în România.
Studiul oferă o analiză comparativă (benchmarking) şi a fost efectuat în rândul unor companii mari şi entităţi de interes public raportoare active în 11 sectoare economice. Majoritatea companiilor nu au datele despre sustenabilitate integrate cu informaţiile financiare, iar studiul subliniază capacitatea limitată de a calcula sau estima informaţiile financiare corelate cu cele de ESG în rapoartele lor.
Studiul Deloitte evidenţiază, în mod special, dificultatea raportării cheltuielilor de capital (CapEx) şi a cheltuielilor operaţionale (OpEx) necesare pentru implementarea acţiunilor planificate legate de subiecte specifice ESG. De exemplu, 42% dintre rapoartele din Europa Centrală analizate au furnizat date cantitative legate de CapEx/OpEx, 14%, date legate de forţa de muncă şi doar 13%, date legate de utilizarea resurselor şi economia circulară.
„Raportarea de sustenabilitate presupune extragerea unor concluzii din datele şi acţiunile legate de tematica ESG şi transformarea lor în informaţii valoroase pentru organizaţie. De fapt, entităţile care raportează conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) au o oportunitate reală de a conecta raportarea de sustenabilitate cu cea financiară, deoarece standardele de raportare financiară solicită tot mai mult informaţii legate de tematica schimbărilor climatice. Această conexiune contribuie la îmbunătăţirea managementului riscurilor şi la stabilitatea financiară pe termen lung a companiilor şi permite, de asemenea, organizaţiilor să abordeze strategic problematica ESG,” a declarat Corina Dimitriu, partener, audit şi servicii conexe, Deloitte România.
Deşi, în prezent, nu este o practică larg răspândită în Europa Centrală, studiul arată că aproape jumătate dintre companiile analizate (44%) au inclus în remunerarea echipelor de management stimulente legate de sustenabilitate, care se bazează pe indicatori de performanţă din toate cele trei domenii – mediu, social şi guvernanţă. Cel mai des întâlniţi indicatori de performanţă referitori la mediu sunt decarbonizarea şi eficienţa energetică, indicatorii legaţi de domeniul social fiind cel mai frecvent asociaţi cu diversitatea, echitatea şi incluziunea, în timp ce, în domeniul guvernanţei, cei mai frecvenţi indicatori de performanţă includeau managementul riscurilor legate de tematica ESG.
Dintre sectoarele economice analizate de studiu, se remarcă serviciile financiare, 64% dintre companiile din acest domeniu asociind remunerarea managerilor cu indicatori de performanţă ESG. În România, ponderea companiilor analizate care au implementat politici de remunerare legate de ESG pentru echipele lor de management a depăşit media regională, fiind de 53%.
„În pofida provocărilor întâmpinate, primul an de raportare conform cerinţelor legislaţiei UE a scos în evidenţă capacitatea companiilor de a se adapta. Raportarea de sustenabilitate este o cerinţă pe termen lung care necesită definirea unor procese noi sau rafinarea celor existente, motiv pentru care un exerciţiu de benchmarking este extrem de valoros în această etapă. Studiul oferă o perspectivă aprofundată, permiţând entităţilor care au raportat în primul an să reflecteze asupra eficacităţii procesului lor de raportare şi oferă entităţilor raportoare din valul doi informaţii preţioase pentru efortul lor de pregătire”, a declarat Oana Ionică, director, audit şi servicii conexe, Deloitte România.
Dintre cele 12 subiecte strategice pentru care Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate solicită raportare conform Standardelor Europene de Raportare de Sustenabilitate (ESRS), forţa de muncă proprie (99%) şi schimbările climatice (98%) au fost cel mai frecvent acoperite de către entităţile raportoare din toate industriile. La polul opus, biodiversitatea şi ecosistemele (34%) şi comunităţile afectate (41%) sunt considerate ca fiind relevante conform standardelor de raportare de către cel mai mic număr de entităţi analizate de studiul Deloitte.
Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate nu impun o abordare specifică fiecărui sector în parte, astfel că fiecare entitate raportoare ar trebui să ia în considerare informaţii specifice pe care să le includă în rapoartele sale, explică studiul.
Rapoartele de sustenabilitate analizate de Deloitte au inclus informaţii specifice anumitor entităţi în zece din cele 11 sectoare economice, în special în servicii financiare (64% dintre rapoarte) şi tehnologie şi comunicaţii (57%). Securitatea cibernetică este cel mai frecvent întâlnită informaţie specifică anumitor entităţi în sectoarele analizate (servicii financiare, tehnologie şi comunicaţii, sănătate, transporturi, industria extractivă şi a procesării mineralelor), urmată de digitalizare.
Studiul Deloitte analizează raportările financiare impuse de ESRS efectuate de 126 de mari companii şi entităţi de interes public raportoare active în ţările din Europa Centrală care au transpus Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate în legislaţiile naţionale până la sfârşitul anului 2024, şi anume Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Entităţile raportoare analizate operează în sectoarele serviciilor financiare, infrastructurii, industriei extractive şi a prelucrării mineralelor, industriei alimentare şi a băuturilor, serviciilor, transportului, industriei prelucrătoare, tehnologiei şi comunicaţiilor, sănătăţii, bunurilor de larg consum, precum şi resurselor regenerabile şi energiei alternative.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă fiscală şi juridică, consultanţă, consultanţă financiară şi managementul riscului. Cu o istorie de peste 180 de ani, Deloitte acoperă peste 150 de ţări şi teritorii.
Deloitte România este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din ţara noastră şi oferă, în cooperare cu Reff & Asociaţii | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanţă fiscală, servicii juridice, de consultanţă şi managementul riscului, consultanţă financiară, soluţii de servicii şi consultanţă în tehnologie, precum şi alte servicii adiacente, prin intermediul a 3.300 de profesionişti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa [email protected].
