O creştere a numărului de împuşcături şi atentate cu bombă legate de bande în ultimul deceniu, dintre care zeci au fost comise de minori, a diferenţiat Suedia de celelalte ţări europene şi a lăsat autorităţile cu o problemă urgentă: ce să facă cu copiii care ucid, relatează Reuters.
Guvernul, aflat la putere din 2022 şi care se îndreaptă către alegeri strânse în septembrie, criminalitatea fiind o problemă cheie în campanie, spune că abordarea blândă din trecut a eşuat şi că este timpul să se ia măsuri dure, trimiţând copiii cu vârsta sub 15 ani la închisoare în loc să fie plasaţi în îngrijire socială.
Cu toate acestea, unii experţi şi parlamentari avertizează că aceasta este o abordare greşită.
Suedia se confruntă cu un val de criminalitate organizată, cu reţele active în traficul de droguri, fraude la scară largă şi jafuri care le aduc venituri de aproximativ 185 de miliarde de coroane suedeze (20 de miliarde de dolari) pe an.
Poliţia estimează că există 17.500 de membri activi ai bandelor şi 50.000 de asociaţi.
Bandele folosesc reţelele sociale pentru a recruta adolescenţi şi, în unele cazuri, copii de până la 11 ani, pentru a comite crime şi atentate cu bombă în ţările nordice.
MINORI SUB 15 ANI ACUZAŢI DE CRIMĂ SAU TENTATIVĂ DE CRIMĂ
Conform unei noi propuneri legislative, vârsta răspunderii penale va fi redusă de la 15 la 13 ani – sub nivelul majorităţii ţărilor europene – iar minorii condamnaţi pentru cele mai grave infracţiuni vor fi închişi în penitenciare speciale. Unul dintre acestea va fi destinat fetelor.
„Avem o situaţie de urgenţă”, a declarat ministrul justiţiei Gunnar Strommer în aprilie. „Anul trecut, 52 de copii cu vârsta sub 15 ani au fost implicaţi în procese judiciare, fiind suspectaţi de crimă sau tentativă de crimă. Aşadar, nu vorbim despre furt, nici măcar despre agresiune sau jaf. Vorbim despre crimă”, a subliniat el.
Parlamentul va vota legea, care va fi revizuită după cinci ani, pe 15 iunie.
Reducerea vârstei de răspundere penală este una dintre noile tactici de combatere a violenţei bandelor, iar altele includ pedepse cu închisoarea mai lungi şi extinderea competenţelor poliţiei.
Guvernul de dreapta afirmă că măsurile sale dure dau rezultate. În 2025, 44 de persoane au fost împuşcate mortal, în scădere faţă de un vârf de 62 în 2022. Mai mulţi membri ai bandelor se află în spatele gratiilor.
Dar oprirea recrutării copiilor de către bande va fi mult mai dificilă. Guvernul afirmă că închisoarea va avea un efect disuasiv, iar programele intensive de reabilitare vor preveni recidiva.
PUBERTATEA ÎN ÎNCHISOARE
La închisoarea Rosersberg, la nord de Stockholm, una dintre cele trei închisori care sunt reconstruite pentru cei mai violenţi delincvenţi adolescenţi, viaţa din spatele gratiilor se va concentra pe şcolarizare.
În timpul liber, deţinuţii se pot uita la televizor, pot juca jocuri video sau se pot antrena la sala de sport. Celulele vor fi încuiate în fiecare seară, începând cu ora 20:00.
Directorul închisorii, Gabriel Wessman, se aşteaptă ca primii deţinuţi să sosească din toamnă. Cea mai mare provocare, în comparaţie cu deţinuţii adulţi, va fi aceea de a le oferi adolescenţilor, dintre care unii nu au trăit niciodată departe de părinţi, confort şi sprijin, a spus el.
„Vor creşte aici”, a spus el, adăugând că închisoarea trebuie să-i ajute să treacă prin pubertate. Telefoanele nu sunt permise, iar lecţiile de şah îi vor ajuta să se concentreze. Dar au nevoie şi de o formă de descărcare emoţională, subliniază el.
„Nu este atât de neobişnuit în lumea exterioară ca băieţii de această vârstă să aibă jucării de pluş”, crede Wessman. „Poate ar trebui să ne asigurăm că avem câte una în fiecare celulă”, adaugă el.
ADOLESCENŢII MEMBRI AI BANDELOR RECIDIVEZĂ FRECVENT
Până acum, cei mai periculoşi delincvenţi juvenili din Suedia au fost trataţi de serviciile sociale. Dar acest sistem este considerat pe scară largă un eşec. Nouă din zece tineri membri ai bandelor aflaţi în centre de detenţie pentru minori recidivează, se arată într-un raport al Oficiului Naţional de Audit al Suediei. Opt din zece ajung în închisoare ca adulţi.
Încarcerarea va proteja publicul, va asigura dreptate victimelor şi va rupe legăturile cu bandele, susţine guvernul majoritar.
Criticii sunt îngrijoraţi însă de impactul asupra copiilor.
„Un copil de 13 ani este un copil – unul care nici măcar nu are vârsta legală necesară pentru a cumpăra băuturi energizante”, a declarat Wilma Roth, purtătoarea de cuvânt a Partidului de Centru din opoziţie. „Copiii sub 15 ani care comit infracţiuni grave ar trebui să fie luaţi în îngrijire şi să li se ofere tratament, în loc să fie închişi”, spune ea.
Autorităţile suedeze de aplicare a legii şi cele penitenciare şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea.
Marea Britanie şi Irlanda de Nord – unde vârsta răspunderii penale este de 10 ani – dezbat ridicarea pragului.
Danemarca a experimentat în 2010 scăderea vârstei de răspundere penală la 14 ani, dar experţii au concluzionat că nu a existat niciun efect asupra nivelului criminalităţii.
Felipe Estrada Dorner, profesor de criminologie la Universitatea din Stockholm, a declarat că închiderea copiilor deja marginalizaţi riscă să le afecteze şansele în viaţă, dar că societatea trebuie protejată. „Nu putem permite ca ucigaşii să umble liberi pe străzile noastre”, a punctat el.
