Tragedie cumplită în Argeș. Un om de afaceri și-a pierdut cei 5 copii

„Mult timp dinspre dealul pe care a ars biserica, venea miros de carne arsă…” Este mărturia multor localnici din Costești pe care au făcut-o în fața gazetarilor veniți de la București. În ziua de 24 aprilie a anului 1930 erau proaspete mormintele în care de-abia fuseseră așezate trupurile carbonizate ale celor morți în cel mai teribil incendiu care a avut vreodată loc în România, și unul dintre cele mai nimicitoare din Europa.

S-au golit casele Au trecut 92 de ani de atunci însă la Costești și în multe sate din sudul județului Argeș, încă se fac parastase pentru cei care au pierit în incendiul din Vinerea Mare, în 18 aprilie 1930. Trista poveste se cunoaște. În seara Prohodului, din cauza unei lumânări ținute anapoda, o coroană uscată din cele atârnate în biserică a pornit un incendiu în care au fost mistuite 116 vieți. 90 de copii ai murit în acel iad, în chinuri de neînchipuit. Cel mai mic dintre ei, un prunc de doar un anișor. După nenorocire, multe case s-au golit. În ele nu s-au mai auzit glasurile copiilor. Ci doar tânguirea mamelor, multe dintre ele stingânduse și ele, de durere, după câțiva ani.

Câte lacrimi să ai? Un exemplu grăitor, cel al lui Radu Vasilescu, un om de afaceri cum l-am numi în zilele noastre, personaj important al localității, dintre localnicii înstăriți. El și-a văzut copiii morți. Toți cinci. În tot atâtea sicrie. Pe care să-l îmbrățișezi, pe care să-l plângi, câte lacrimi să ai? Patru fete și-un băiețel: Elena -17 ani; Filofteia -15; Maria -14; Constantin 12; Ana – 9 anișori. Familie credincioasă care și-a botezat copiii cu nume de sfinți, păstrând tradiția, cu credința că aceștia ii vor ocroti. Totuși, voia lui Dumnezeu a fost alta. Să-i alăture cetei Sale îngerești alături de ceilalți băieței și celelalte fetițe care au ars de vii.

Cranii desfăcute de trup Au fost alte familii care și-au pierdut câte doi sau trei copii în același îngrozitor incendiu. Chiar și primarul localității a fost nevoit să își caute în grămada de cadavre, fiica pe care a identificat-o cu greu. Presa vremii a relatat pe larg funestul eveniment. Dar cel mai autentic și amplu reportaj a publicat ziarul „UNIVERSUL” în ediția sa specială din ziua de 20 aprilie 1930. Iată imaginea de coșmar descrisă atunci care ne lasă și astăzi fără grai: „de pe deal venea miros de carne arsă”; „cadavrele au fost acoperite cu velnițe vărgate”; „de sub velnițe se vedeau ghete arse, genunchi despicați, cranii desfăcute de trup”; „la porțile tuturor caselor din Costești erau steaguri negre…”

Ziua neagră Nu se știe prin ce nefericită coincidență, tot în ziua incendiului de la Costești, în Slobozia, după cum descriu gazetele de atunci, aveau loc inundații devastatoare iar în Grecia un puternic cutremur punea la pământ sute de case. Dar dintre toate știrile „negre” care circulau la vremea aceea prin telegraf și telefon, cea din sudul României, de la Costeștii noștri, rămânea în topul nenorocirilor.

Veste mare pentru urmași Din 1930 și până acum au trecut câteva generații. Dar astăzi încă există în Costești și în general în satele dimprejurul orașului, oameni care susțin că, privind în urmă la arborele genealogic, descoperă că au avut în neam pe cineva care și-a găsit sfârșitul în acel incendiu care a îndoliat sute de familii. Pentru ei, ceea ce se pregătește este de maxim interes. Vestea este fabuloasă! La Patriarhia Română a fost depus dosarul de canonizare a victimelor focului de la Costești din 1930! Procedura nu este simplă însă dacă este voia lui Dumnezeu, este o chestiune de timp până când cei 116 vor fi trecuți în calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Desigur nu vor putea fi înșirate toate numele însă ziua de 18 aprilie ar putea figura în Sinaxar drept „Ziua mucenicilor de la Costești”. Oricum, fiind vorba de 90 de copiii, se-nțelege că ei au primit cununa sfințeniei, fiind neprihăniți în momentul în care pentru ei a luat sfârșit existența pământească. Dacă se va întâmpla întocmai, așa cum își dorește și IPS Calinic Argeșeanul ca toți cei 116 să fie canonizați, atunci eparhia Argeșului și Muscelului ar avea cei mai mulți sfinți dintre toate eparhiile din România! Voievodului Neagoe Basarab, Sf. Muc. Filoteea, Sf. Ioanichie de la Muscel și Sf. Cuv. Pafnutie, urmând a li se adăuga cei 116 mucenici! Ar fi o mare binecuvântare pentru meleagurile argeșene și muscelene și de revărsarea de har a tuturor acestor sfinți vor avea parte toți dreptctedinciosii care își pun nădejdea în ajutorul lor.

Foto principal: descriptiv

Cele mai recente știri
Știri similare