România are din nou o prezenţă consistentă în cadrul renumitului târg internaţional de artă contemporană din Olanda, Art Rotterdam, prin participarea a trei galerii cu abordări diferite, oferind publicului internaţional o selecţie impresionantă de lucrări realizate de artişti contemporani relevanţi pentru scena artistică actuală: Galeria Anca Poteraşu, Galeria Sector 1 şi Galeria Ivan. Institutul Cultural Român, prin Direcţia Relaţii Internaţionale, sprijină prezenţa celor trei galerii la evenimentul de la Rotterdam.
Aflat la cea de-a 27-a ediţie, Art Rotterdam 2026 se desfăşoară în perioada 27–29 martie 2026 şi are loc, pentru prima dată, la Rotterdam Ahoy. Art Rotterdam are loc anual din 2000 şi se remarcă prin accentul pus pe colaborările cu instituţiile de artă şi iniţiativele culturale, precum şi prin legătura puternică cu oraşul Rotterdam. Evenimentul reuneşte galerii naţionale şi internaţionale, oferind o platformă importantă pentru prezentarea unor lucrări inovatoare şi relevante pentru scena artistică contemporană, de la pictură şi sculptură la artă digitală şi performance. Ediţia din 2026 este aşteptată să atragă peste 25.000 de vizitatori, dintre care aproximativ 50% din afara Olandei, consolidând astfel dimensiunea internaţională a târgului şi creând oportunităţi semnificative de networking şi colaborare pentru artişti şi galerii.
Galeria Anca Poteraşu participă pentru prima dată la Art Rotterdam şi prezintă lucrări semnate de Oana Coşug şi Matei Bejenaru în două secţiuni ale târgului. Oana Coşug va expune în cadrul New Art Section (stand K23), iar Matei Bejenaru va fi prezent în Projections Section.
Lucrările pe hârtie şi picturile Oanei Coşug (n. 1979, Galaţi) investighează relaţia dintre corpul feminin şi mediul înconjurător. Rezultatul unei practici artistice dezvoltate pe parcursul a aproape două decenii, acuarelele şi desenele sale funcţionează ca un jurnal vizual al întâlnirilor cu oameni şi spaţii, constituind o arhivă intimă a experienţei personale. În lucrările recente, figurile se contopesc cu peisajul, generând o tensiune vizuală simultan simbiotică şi perturbatoare.
Filmul SCAN_01 al lui Matei Bejenaru (n. 1963, Suceava) este primul dintr-o serie de proiecte video care explorează aspecte ale limbajului cinematografic, precum durata, intervalul, mişcarea camerei, montajul şi dinamica subiectului filmat. În acest proiect, camera este înlocuită de scanner, iar imaginea este construită prin deplasări realizate în programul de editare video. Prin utilizarea prim-planului de detaliu, imaginea ajunge treptat la un nivel de abstractizare, iar textura – granulaţia – devine ea însăşi subiectul filmului.
Galeria Sector 1 participă în trei dintre cele cinci secţiuni principale ale târgului: Solo/Duo (cu artiştii Andrei Nuţu şi Norbert Filep), Projections (Aurelia Mihai) şi Sculpture Park (Maria Brîneţ).
Fondată în 2017 de Andreea Stănculeanu, Galeria Sector 1 susţine artişti emergenţi şi mid-career, promovând voci distinctive şi facilitând conectarea artei româneşti la scena internaţională, fără a pierde din vedere contextul local.
Andrei Nuţu (n. 1996) este un artist vizual a cărui practică creează un dialog între diverse tehnici şi perioade artistice, având ca punct central explorarea figurii umane. Este preocupat în mod deosebit de modul în care diferite epoci artistice pot fuziona într-un limbaj vizual coerent, în care simbolismul şi naraţiunile vizuale, inspirate din variate contexte istorice, îşi găsesc locul în cadrul artei contemporane.
Norbert Filep (n. 1990) reflectează asupra momentului actual din istorie ca asupra unui punct major de cotitură, în care totul devine din ce în ce mai accelerat şi mai imaterial, în timp ce dimensiunile fizice care au construit trecutul nostru se estompează treptat. Alegerea sa de a exploata aceste domenii moderne – desenele tehnice, textele, cărţile care odinioară „desenau” societatea şi viaţa noastră cotidiană – îşi are originea tocmai în această preocupare. Practica sa conceptuală utilizează desenul ca mecanism central pentru a aborda abstracţiunea. Fie că recurge la linii simple trasate cu rigla, la grile preluate din bazele desenului tehnic sau la texte împrumutate din diverse cataloage şi reviste de artă, vocabularul său vizual se sprijină pe un concept esenţial, construit în jurul informaţiei în sine.
Practica Mariei Brîneţ (n. 2000) se concentrează pe reinterpretarea arhivelor subiective şi colective, punând sub semnul întrebării modul în care putem atribui valoare unor aspecte evazive ce întruchipează memoria, trauma sau tranziţia imperceptibilă de la o generaţie la alta. Prin intermediul sculpturii şi instalaţiei, artista adoptă o abordare interdisciplinară şi conceptuală, concentrându-se constant asupra modului în care mediul influenţează mesajul.
Aurelia Mihai (n. 1968) este artistă vizuală şi cineastă. A fost distinsă cu numeroase premii şi burse internaţionale, inclusiv rezidenţe în Statele Unite, Regatul Unit, Italia şi Suedia. Între 2009 şi 2021, a fost profesoară la Universitatea de Artă din Braunschweig, Germania.
Galeria Ivan participă pentru a doua oară la New Art Section, curatoriată de Ovül Durmusoglu, cu o serie nouă de lucrări semnate de Elijah Burgher. Participarea în această secţiune este realizată exclusiv pe bază de invitaţie.
Galeria Ivan, fondată în 2007 la Bucureşti, este una dintre iniţiativele independente importante ale scenei artistice româneşti. Programul său vizează atât promovarea artiştilor consacraţi, precum Geta Brătescu, Paul Neagu sau Lia Perjovschi, cât şi susţinerea artiştilor emergenţi. În 2021, galeria a deschis un nou spaţiu expoziţional în cadrul Atelierelor Malmaison şi a participat la numeroase târguri internaţionale de artă, inclusiv în Basel, New York, Londra, Madrid, Berlin şi São Paulo.
Practica artistică a lui Elijah Burgher (n. 1978, New York; locuieşte la Berlin) utilizează iconografii din diferite sisteme artistice pentru a crea un limbaj abstract propriu, bazat pe embleme şi sigilii. Metoda sa derivă din tehnicile artistului britanic Austin Osman Spare şi este conectată cu interesul pentru experimentele de limbaj, precum tehnica „cut-up” (Brion Gysin, William S. Burroughs), scrierea asemică (Henri Michaux) şi Lettrismul.
