Uniunea Europeană ar trebui să își lanseze propria agenție de spionaj. Fostul președinte finlandez Sauli Niinistö consideră că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările membre să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații. Opinia vine ca parte a unei analize cuprinzătoare a pregătirii blocului european pentru război și criză, publicată miercuri, scrie POLITICO.
În martie, Niinistö – care a fost președinte al Finlandei timp de peste un deceniu – a primit de la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, misiunea de a prezenta un raport detaliat privind pregătirea Uniunii pentru război și apărare civilă, împreună cu propuneri de îmbunătățire.
Președintele rus Vladimir Putin poartă din februarie 2022 un război în Ucraina, la granița de est a UE, iar agenții săi sunt activi pe întreg teritoriul blocului comunitar, stârnind îngrijorare cu privire la capacitatea agențiilor naționale de informații de a prevedea activitățile răuvoitoare și influența sa.
Serviciu complet de cooperare la nivelul UE
În proiectul său, Niinistö solicită UE să dezvolte un „serviciu complet de cooperare în domeniul informațiilor la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este necesară „o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Este nevoie de mai multe eforturi pentru „consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el după prezentarea planului alături de von der Leyen.
Numeroși diplomați au fost expulzați din capitale pe fondul acuzațiilor de spionaj, iar Bruxellesul a devenit un punct fierbinte pentru activitatea agenților, cu sute de instituții și ambasade situate în oraș. Mai mult, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a provocat haos în întreaga UE – de la drone care monitorizează locurile de antrenament ale armatei, la tentative de asasinat dejucate asupra unor producători de arme și atacuri asupra infrastructurii submarine.
Vulnerabilități
Aliații occidentali fac deja schimb de informații – rețeaua Five Eyes leagă agențiile din Statele Unite, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit – și o astfel de agenție a UE ar trebui să se concentreze pe utilizarea bună a informațiilor deja operaționale, a declarat Niinistö. „Trebuie să avem încredere unii în alții”, a spus Niinistö.
Cu toate acestea, sunt puține șanse ca UE să îi aleagă pe cei mai buni și mai străluciți dintre recruții săi pentru o carieră în misiuni cu risc ridicat în străinătate în viitorul apropiat.
„Știm cu toții că strângerea de informații este în primul rând responsabilitatea statelor membre”, a declarat von der Leyen. „Ar trebui să ne bazăm pe îmbunătățirea fluxului de informații și pe colectarea de informații”.
Există numeroase alte domenii în care blocul comunitar ar trebui să își consolideze pregătirea pentru conflicte, a spus el, propunând, de asemenea, o lege a UE privind pregătirea care ar stabili „principii, standarde și obiective” în temeiul cărora țările ar trebui să coopereze. De exemplu, UE duce lipsă de un milion de experți în securitate cibernetică, a spus Niinistö, și, deși nu pledează pentru recrutarea militară, el susține ca țările membre să introducă programe care să implice civilii în apărarea națională.
Agențiile de securitate trebuie, de asemenea, „să facă cât mai dificil pentru serviciile de informații străine ostile să opereze oriunde în UE”, a spus el.
Concluziile lui Niinistö vor fi luate în considerare în cel de-al doilea mandat al lui von der Leyen, în care UE va avea primul său comisar pentru apărare, care va fi însărcinat cu elaborarea unei cărți albe privind apărarea, care va fi lansată până în primăvară.
Editor : Marina Constantinoiu
