Uniunea Europeană pregăteşte un „plan B” privind modul de menţinere a sancţiunilor economice împotriva Rusiei în cazul în care administraţia Trump renunţă la negocierile de pace pentru Ucraina şi caută o apropiere de Moscova, a declarat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Kaja Kallas, pentru Financial Times (FT). Înaltul diplomat spune că Europa poate menţine sancţiunile împotriva Rusiei dacă Washingtonul începe să le ridice pe ale sale, dar recunoaşte că unele state UE ar putea urma SUA, în cazul în care Washingtonul îşi restabileşte relaţiile cu Rusia.
„Există întrebarea dacă americanii vor dori să plece. Vedem semne că se gândesc că ar trebui să părăsească Ucraina şi să nu mai încerce să ajungă la o înţelegere cu ruşii, pentru că este greu”, a declarat Kaja Kallas pentru FT.
Kallas a spus că există un „plan B” pentru a menţine presiunea economică asupra Rusiei în cazul în care Ungaria va bloca reînnoirea sancţiunilor economice ale UE în iulie, dar a subliniat că Bruxelles-ul se concentrează în continuare pe menţinerea alinierii tuturor statelor membre. „Există, de asemenea, un plan B, dar trebuie să lucrăm pentru planul A, pentru că altfel te concentrezi pe planul B şi atunci asta se va întâmpla”, a spus ea.
Kallas spune că sunt în curs discuţii cu Washingtonul şi cu alţi parteneri internaţionali pentru a se asigura că regimul de sancţiuni occidentale va rămâne în vigoare.
TENTAŢIA DE A-I URMA PE AMERICANI
Dar şefa diplomaţiei europene a recunoscut totodată că există discuţii în unele capitale ale UE cu privire la posibilitatea de a urma administraţia Trump, dacă aceasta abandonează Ucraina şi restabileşte relaţiile cu Rusia.
„Este clar că aceste tipuri de discuţii au loc în anumite state membre şi poate că există speranţe că nu mai trebuie să sprijinim cu adevărat (Ucraina)”, a declarat Kallas, fost prim-ministru estonian. „Dar este, de asemenea, o speranţă falsă, deoarece dacă vă uitaţi la Rusia, investeşte mai mult de 9% din PIB-ul său în armată şi va dori să o folosească din nou”, a avertizat Înaltul Reprezentant.
Kallas spune că Europa ar putea interveni financiar pentru a ajuta Ucraina în cazul unei retrageri a SUA, dar a recunoscut că în ceea ce priveşte sprijinul militar, cu siguranţă este mai greu ca UE să umple golul, „dacă americanii renunţă”.
Ea spune că Bruxelles-ul şi alte capitale europene se concentrează pe „continuarea colaborării cu americanii şi încercarea de a-i convinge de ce rezultatul acestui război este şi în interesul lor, ca Rusia să nu obţină cu adevărat tot ceea ce îşi doreşte”.
Dar Kallas a dat asigurări că nicio ţară din UE nu va accepta recunoaşterea Crimeei ca fiind parte din Rusia, un element al propunerii de pace a SUA, care reprezintă însă o linie roşie majoră pentru Kiev. „Nu pot să cred că acceptăm acest tip de lucruri. Dar nu putem vorbi în numele Americii, desigur, şi ce vor face ei. Dinspre partea europeană, am spus acest lucru de nenumărate ori: Crimeea este Ucraina”, a punctat vicepreşedinta Comisiei Europene.
„Există instrumente în mâinile americanilor pe care le pot folosi pentru a pune presiune pe Rusia pentru a opri cu adevărat acest război”, a adăugat Kallas. „Preşedintele Trump a spus că doreşte ca crimele să înceteze. Ar trebui să pună presiune pe cel care face crimele”, a subliniat şefa diplomaţiei europene.
ÎNGRIJORĂRILE EUROPENILOR
Preşedintele american Donald Trump a promis să pună capăt rapid războiului de peste trei ani al Rusiei împotriva Ucrainei, dar nu a reuşit să forţeze un acord de pace în primele sale 100 de zile în funcţie, deoarece Moscova şi Kievul resping, ambele, elemente ale propunerilor administraţiei sale.
„Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori în acest proces”, a reiterat marţi purtătoarea de cuvânt a secretarului de stat american Marco Rubio, o ameninţare pe care o făcuse deja şeful diplomaţiei americane la începutul acestei luni.
Sugestiile lui Trump pentru o apropiere economică de Moscova ca parte a unui acord de pace au alimentat temerile că unele ţări din UE vor cere ca Bruxelles-ul să ia măsuri similare şi să ridice sancţiunilor UE împotriva Rusiei în lunile următoare. Oficialii europeni sunt, de asemenea, îngrijoraţi de consecinţele faptului că SUA ar putea permite companiilor americane să reia cooperarea economică cu Rusia, în timp ce întreprinderilor din UE le este încă interzis acest lucru.
Ca parte a propunerilor sale de pace, SUA s-au oferit să ridice sancţiunile împotriva Moscovei – impuse împreună cu UE – şi să relanseze cooperarea economică cu Rusia în sectoare precum energia. Ungaria a ameninţat că se va opune prin veto unui vot unanim necesar, la sfârşitul lunii iulie, pentru a prelungi regimul de sancţiuni al UE.
FT a relatat anterior că o opţiune este ca guvernele naţionale să adopte sancţiunile în mod individual pentru a ocoli un veto ungar, cum ar fi emiterea de către Belgia a unui decret regal pentru a menţine activele de stat ruseşti în valoare de 190 de miliarde de euro îngheţate pe teritoriul belgian. Guvernul belgian a refuzat să comenteze.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
