Pasaje nou-descifrate dintr-un sul de papirus îngropat sub straturile de cenușă vulcanică depuse după erupția din anul 79 a Vezuviului dezvăluie informații noi despre ultimele ore din viața lui Platon, unul dintre cei mai importanți filozofi din Grecia antică, scrie The Guardian.
Manuscrisul antic conține o relatare necunoscută până acum despre felul în care filozoful grec și-a petrecut ultima seară din viața lui: a ascultat o sclavă din Tracia care cânta la flaut.
În ciuda faptului că avea febră și era pe moarte, Platon – discipol al lui Socrate și mentor al lui Aristotel care a murit la Atena în jurul anului 348 î.Hr. – a rămas destul de lucid ca să critice lipsa de ritm a muzicienei din Tracia.
Cuvintele descifrate arată, de asemenea, că Platon a fost înmormântat în grădina sa din Academia de la Atena, prima universitate din lume, pe care tot el a fondat-o și care se afla lângă Mouseion.
Liderul echipei responsabile pentru dezgroparea papirusului, profesorul Graziano Ranocchia, de la Universitatea din Pisa, a descris descoperirea ca fiind un „rezultat extraordinar ce ne îmbogățește cunoașterea despre istoria antică”.
„Mulțumită celor mai avansate tehnici imagistice, am putut în sfârșit să citim și să descifrăm secțiuni noi de text care până acum păreau inaccesibile.”
Textul dezvăluie și faptul că Platon a fost vândut ca sclav pe insula Aegina, posibil chiar în anul 404 î.Hr., atunci când spartanii au cucerit insula, sau în 399 î.Hr., cu puțin timp după moartea lui Socrate.
„Până acum se credea că Platon a fost vândut ca sclav în 287 î.Hr., în timpul călătoriei sale în Sicilia la curtea lui Dionisius I al Siracuzei”, a spus Ranocchia. „Pentru prima dată, am putut să citim grupuri de litere ascunse de pe papirusurile care erau înfășurate în mai multe straturi, lipite între ele timp de secole”.
Papirusul a fost descoperit într-o vilă luxoasă din Herculanum despre care se crede că ar fi aparținut socrului lui Iulius Cezar, poreclită acum Vila Papirusurilor.
Domenico Camardo, un arheolog care lucrează în cadrul proiectului de conservare Herculanum, a comparat impactul erupției Vezuviului din 79 asupra orașului roman Herculanum, aflat în apropierea Pompeiului, cu lansarea bombei atomice asupra orașului Hiroshima, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Căldura fluxului piroclastic produs de Vezuviu – care a ajuns până la temperaturi de 400-500 de grade Celsius – a fost atât de intensă încât creierul și sângele victimelor au fiert pe loc.
Editor : Raul Nețoiu
