unde mergi să ai succes în afaceri, să faci bani

România târâie după ea, de 30 de ani, un model de dezvoltare care împiedică convergența omogenă către nivelul de dezvoltare european.

Nu a existat niciun plan politic de atenuare a inegalităților și nici nu au fost create condițiile necesare pentru dezvoltarea naturală și circulația firească a capitalurilor.

Rezultatul este coagularea a 3-4 Românii – foarte diferite între ele atât ca grad de dezvoltare cât și ca perspectivă, conform a unei analize a celor de la cursdeguvernare.ro.

Dezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.

Niveluri de dezvoltare diferite

Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României. Economia Capitalei a fost cât cea a primelor șase cele mai puternice județe la un loc, respectiv Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov și Iași, ”campioanele” regiunilor pe care le reprezintă, arată sursa citată.

Dacă adăugăm și județul Ilfov, regiunea a generat 27,2% din economia națională, mai mult decât dublul regiunii de pe locul al doilea, Nord-Vest.

Contribuția celorlalte șapte regiuni de dezvoltare la economia națională a variat în 2021 de la 7,7% Regiunea Sud-Vest Oltenia la 12,1% Regiunea Nord-Vest, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (CNSP).

Diferențe semnificativ mai pronunțate decât cele dintre Capitală și regiuni, respectiv dintre regiuni între ele se regăsesc în interiorul regiunilor.

În Regiunea de Nord-Vest, de exemplu, contribuția celui mai puternic județ, Cluj, este de aproape șase ori mai mare decât cea a celui mai sărac județ, Sălaj. În Sud-Muntenia, Centru și Sud-Est raportul este de circa 5 la 1, în Vest de 4,5 la 1, iar în Nord-Est de 4 la 1.

Din această perspectivă, regiunea Sud-Vest Oltenia pare să fie cel mai puțin dezechilibrată, raportul între economia din Dolj și cea din Mehedinți fiind de 3 la 1. Acest lucru este însă explicat de faptul că economia întregii regiuni este extrem de precară.

Cele mai recente știri
Știri similare