Ungaria analizează o extindere a cooperării cu România în sectorul gazelor naturale, în ideea de a-şi diversifica sursele de aprovizionare cu energie, a declarat luni ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto. Companiile energetice din cele două ţări negociază deja un acord, a mai precizat șeful diplomației de la Budapesta.
Peter Szijjarto a spus că Ungaria doreşte să coopereze cu România în domeniul energiei deoarece România ar urma să devină un exportator net de gaze în perioada următoare, graţie faptului că un nou zăcământ offshore ar urma să înceapă în curând producţia.
În următoarele săptămâni, platforma de foraj Mighty Barents va călători 160 de kilometri pe mare şi va începe lucrările de forare la cele zece sonde de exploatare care alcătuiesc Neptun Deep, unul dintre cele mai importante depozite de gaze din UE.
„Acest nou zăcământ de gaze va fi singura nouă sursă de gaze din regiune care poate contribui la diversificarea energetică”, a declarat Peter Szijjarto, după ce a semnat un acord de solidaritate energetică cu ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja.
„Companiile noastre au demarat deja negocierile comerciale necesare şi sperăm că vor ajunge la un acord care să fie un progres pentru ambele ţări”, a adăugat oficialul ungar, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Ungaria, dependentă de gazul rusesc
Peter Szijjarto a mai spus că, anul trecut, interconectorul de gaze dintre România şi Ungaria a fost utilizat pentru a transporta o cantitate totală de gaze de 1,8 miliarde metri cubi. Capacitatea totală a interconectorului este de 2,6 miliarde metri cubi pe an.
Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei vin din Rusia, dar cresc presiunile asupra autorităţilor de la Budapesta, precum şi asupra unora dintre ţările vecine, pentru a-şi diversifica mai rapid sursele de aprovizionare şi a-şi reduce dependenţa de Rusia.
Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat în luna decembrie că în 2024 Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti via conducta Turkstream şi cantităţi suplimentare via România. De asemenea, producţia internă de gaze a Ungariei se ridică la 1 – 1,5 miliarde metri cubi pe an.
OMV Petrom, care este deţinută majoritar de OMV, România având un pachet de 20,7% din acţiuni, a anunţat pentru prima dată în anul 2012 că a descoperit 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. OMV Petrom şi producătorul de stat Romgaz, care deţin proiectul Neptun Deep în proporţii egale, au luat decizia de investiţie în proiectul Neptun Deep în 2023.
Producţia de la Neptun Deep va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ 10 ani, aproape dublând producţia de gaze a României.
Editor : B.P.
