(Adaugă declaraţii, informaţii şi elemente de background)
Preşedintele american Donald Trump sugerează luni că operaţiunile împotriva Iranului s-ar putea apropia de sfârşit şi apreciază că războiul aproape s-a ”terminat”, în pofida faptului că Iranul îşi continuă atacurile cu rachetă şi dronă în zona Golfului Persic, relatează AFP.
Aceste declaraţii ale preşedinte ale preşedintelui american au făcut să scadă cursurile petrolului, care au crescut puternic mai înainte, şi să crească pieţele bursiere.
”Cred că răszboiul s-a terminat, practic”, i-a declarat preşedintele american unei jurnaliste de la CBS News, subliniind că Iranul nu mai are ”marină”, ”comunicaţii” sau ”Forţe Aeriene”.
Este vorba despre o ”excursie de scurtă durată”, a declarat el după aceea într-un discurs susţinut în faţa unei adunări de congresmeni republicani.
În interviul la telefon acordat CBS, de la Miami (sud-est), unde a susţinut co conferinţă de presă la ora 21.30 GMT (23.30, ora României), Donald Trump a dat asigurări că conflictul este ”foarte înainte” faţă de calendarul de patru-cinci săptămâni pe care lk-a evocat anterior.
El a anunţat că ”se gândeşte să preia controlul” Stâmtorii Ormuz, tranzitată de o cincime din producţia mondială de petrol şi gaze naturale lichefialte (GNL).
Aceată trecere maritimă strategică va rămâne nepracticabilă atât timp cât durează războiul, a avertizat şeful Cinsiliului Suprem al Securităţii Naţionale iraniene, Ali Larijani.
Preşedintele american a menţinut îndoiala cu privire la obictivele urmărite în mod real de către Statele Unite în această ofensivă desfăşurată împreună cu Israelul.
Washingtonul, deşi îşi doreşte în mod deschis căderea puterii iraniene, şi-a afişat ca obiectiv distrugerea capacităţilor balistice iraniene şi împiedicarea Iranului să se doteze cu bomba atomică, o intenţie pe care Teheranul dezminte că o are.
”ULTIMA SUFLARE”
În Iran, puterea şi-a mobilizat ssţinătorii pentru a sărbători desemnarea lui Mojtaba Khamenei drept lider suprem, succesor al ataălui său, atatollahul Ali Khamenei, ucis la 28 februarie, în prima zi de război, în atacuri americano-israeliene care s-au soldat cu peste 1.200 de morţi în decurs de zece zile, potrivit Iranului.
AFP scrie că nu este în măsură să verifice în mod independent bilanţurile furnizate de către protagoniştii conflictului.
”Allah este mare”, ”Moarte Americii”, ”Moarte israelului”, au scandat mii de iranience şi iranieni, îmbrăcaţi în negru, într-o piaţă centrală, la Teheran, adunaţi în susţinerea noului lider, în vârstă de 56 de ani, un apropiat al Gardienilor revoluţiei, armata ideologicî a Republicii islamice.
”Îl vom susţine şi ne vom supune tuturor ordinelor sale până la ultima noastră suflare”, a declaart AFP o manifestantă, o casnică, Somayeh Marzoughi, în vârstă de 35 de ani.
Cu toate acestea, noul lider suprem nu a apărut încă în public.
Israelul l-a desemnat deja drept ”o ţintă” şi l-a catalogat drept un ”tiran pregătit să perpetueze brutalitatea regimului iranian”.
Donald Trump a repetat luni că nu este ”mulţumit” de această alegere şi de deplâns ”o mare greşeală” a liderilor iranieni.
Armata israeliană a anunţat luni că a încheiat, în noaptea precedentă, un val de atacuri vizând şase baze aeriene în Iran, care serverau, susţine ea, la ”înarmarea şi finanţarea” aliaţilor Teheranului, inclusiv a Hezbollahului şiit libanez sau a rebelilor huthi din Yemen.
infrastructuri petroliere iraniene au fost vizate în atacuri israeliano-americane.
Depozite de carburant de la Teheran au fost atinse, provocând incendii care au arunat duminică capitala iraniană într-un întuneric apocaliptic.
Iranul a continuat, la rândul său, atacurile, ca represalii, vizând teritoriul israelian, dar şi infrastructuri petroliere ale vecinilor săi de la Golful Persic, ceea ce a provocat o creştere a preţurilor petrolului şi temeri cu privire la şocul unei stagflaţii mondiale.
O a doau rachetă iraniană a fost interceptată deasupra Turciei, provocând un avertisment al Ankarei la adresa Teheranului.
TREPIDAŢII ALE CURSURILOR AURULUI NEGRU
Deflagraţia din Orientul Mijlociu a antrenat o creştere a cursurilor petrolului care, în cazul în care se prelungeşte, ar putea afecta economia mondială.
Luni. către ora 16.30 GMT (18.30, ora României), preţurile petrolului au scăzut, iar miniştrii Finanţelor din cadrul G7 au evocat o posibilă utilizare a rezervelor strategice de petrol.
Acest lucru ar putea conduce la eliberarea a 300-400 de milioane de barili, a estimat la AFP Ole R. Hvalbye de la SEB, care se sprijină pe informaţii dezvăluite de Financial Times, pentru a ”destinde un pic piaţa timp de două până la cinci zile”.
În urma declaraţiilor lui Donald Trump despre sfârşitul apropiat al războiului, Brent, referinţa internţaională a petrolului, a scăzut pentru scurt timp sub pragul de 84 de dolari barilul.
Către ora 20.10 GMT (22.20, ora României), el scădea cu 8,68% faţă de nivelul de la închiderea sa, cu câteva ore mai înainte, la 90,93 de dolari.
Echivalentul său american, barilul WTI, scădea cu 7,11%, la 88,00 de dolari.
un atac a provocat un incendiu în complexul rafinăriei Al-Maameer, în Bahrain, potrivit unei publicaţii de stat.
Arabia Saudită a interceptat drine care vizau zăcământul de petrol Shaybah, atacat duminică.
La mii de kilometri vest de Iran, în Liban, Hezbollahul i-a jurat credinţă, luni, noului lider suprem iranian.
Preşedintele libanez Joseph Aoun a acuzat mişcarea şiită de faptul că vrea să provoace ”prăbuşirea” Libanului prin atacarea israelului.
”Nu avem altă alegere decât să rezistăm pentru a ne apăra onoarea, mândria şi demnitatea”, i-a răspuns şeful blocului parlamentar al Hezbollah, Mohamed Raad.
Armata israeliană bombardează neîncetat Libanul, după ce Hezbollah a antrenat ţara în război, la 2 martie, printr-un atac pe teritoriul israelian.
Cel puţin 486 de morţi au fost înregistraţi în atacuri israeliene în Liban, iar peste o jumătate de milion de oameni au fost deplasaţi, au anunţat autorităţile.
Luni dimineaţa, armata israeliană a lovit sucursale ale societăţii financiare Al-Qard Al-Hassan, la periferia de sud a Beirutului, bastionul Hezbollahului, care a revendicat tiruri în nordul Israelului şi a anunţat că a vizat o bază militară situată în apropiere de Tel Aviv.
În străinătate, preşedintele rus Vladimir Putin, un aliat al Teheranului, i-a dat asigurări lui Mojtaba Khamenei de ”susţinerea (sa) de neclintit”.
Irakul, limitrof Iranului, şi sultanatul Oman, mediator al unor negocieri americano-raniene înainte de război, l-au felicitat pe Mojtaba Khamenei pentru desemnarea sa drept lider suprem.
Papa Leon al XIV-lea şi-a exprimat ”durerea profundă” faţă de ”toate victimele bombardamentelor recente în Orientul Mijlociu” inclusiv ”mulţi copii” şi un preot libanez.
