Reducerea sectorului energiei nucleare din Europa a fost o „greşeală strategică”, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care guvernele se confruntă cu o criză energetică provocată de războiul din Iran, relatează Reuters.

Europa producea aproximativ o treime din energia electrică din surse nucleare în 1990, dar acest procent a scăzut la 15%, ceea ce a făcut ca Europa să devină dependentă de importurile de petrol şi gaze, ale căror preţuri au crescut în ultimele zile.

Faptul că este „complet dependentă de importurile scumpe şi volatile” de combustibili fosili pune Europa într-o poziţie dezavantajoasă faţă de alte regiuni, a declarat von der Leyen într-un discurs susţinut la un eveniment organizat la Paris pe tema energiei nucleare.

„Această reducere a ponderii energiei nucleare a fost o alegere. Cred că a fost o greşeală strategică din partea Europei să renunţe la o sursă fiabilă şi accesibilă de energie cu emisii reduse”, a spus von der Leyen.

Germania, ţara natală a lui Von der Leyen, a luat o decizie politică în timpul cancelarului de atunci, Angela Merkel, de a renunţa treptat la centralele nucleare din cauza opoziţiei publice şi a preocupărilor legate de siguranţă după dezastrul de la Fukushima din 2011. Von der Leyen era ministru în guvernul Merkel când a fost luată această decizie.

Marţi, ministrul german al mediului, Carsten Schneider, a criticat „strategia retrogradă” a lui von der Leyen în ceea ce priveşte energia nucleară. „Energia electrică mai curată şi mai sigură provenită din vânt şi soare este mai ieftină, a impulsionat de mult timp tranziţia energetică şi nu produce deşeuri radioactive”, a declarat Schneider într-un comunicat.

UE a extins rapid energia regenerabilă, dar centralele electrice pe gaz constituie în continuare o parte importantă a mixului energetic, iar combustibilii fosili domină în continuare consumul de energie în sectoare precum transportul şi încălzirea.

Dependenţa continuă de petrolul şi gazul importate a expus ţările europene la creşterea preţurilor la energie în 2022, când Rusia a redus livrările de gaz după invadarea Ucrainei.

RENASTEREA ENERGIEI NUCLEARE?

Bugetul UE nu finanţează direct proiectele de energie nucleară, deoarece acestea nu sunt susţinute în unanimitate de cele 27 de guverne membre.

Ca semn al acceptării crescânde a acestei tehnologii de către UE, von der Leyen a declarat că CE va oferi o garanţie de 200 de milioane de euro pentru investiţii private în tehnologii nucleare inovatoare.

Ea a spus că banii vor proveni de pe piaţa carbonului a UE.

Unele ţări ale UE care se opuneau anterior energiei nucleare, precum Danemarca şi Ţările de Jos, şi-au felxibilizat recent poziţia, căutând modalităţi de a asigura cantităţi mari de energie electrică stabilă şi cu emisii reduse de carbon pentru industria grea.

Alte ţări, printre care Austria şi Luxemburg, se opun în continuare.

Franţa, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, susţine că energia stabilă şi cu emisii reduse de carbon provenită de la centralele nucleare este esenţială pentru competitivitatea industrială.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE – unde în 2024 producătorii de energie nucleară încă importau 15% din uraniul lor din Rusia – trebuie să se orienteze către alţi furnizori.

„Trebuie să cooperăm la nivel internaţional pentru a înregistra progrese în această chestiune, pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare”, a declarat el la evenimentul de la Paris, adăugând că Franţa intenţionează să-şi mărească propria capacitate de îmbogăţire.

Franţa a importat anul trecut din Rusia 39% din uraniul îmbogăţit de care a avut nevoie, potrivit datelor vamale.

Macron a propus, de asemenea, standardizarea proiectelor de reactoare în întreaga Europă. Acest lucru ar putea fi în beneficiul gigantului nuclear francez de stat EDF, care s-a luptat să câştige recent licitaţii pentru noi proiecte.

În 2024, compania sud-coreeană KHNP a câştigat o licitaţie în valoare de cel puţin 18 miliarde de dolari pentru construirea unei noi centrale nucleare în Republica Cehă, o decizie pe care EDF, ofertantul care a pierdut licitaţia, a încercat să o blocheze în instanţă.

Share.
Exit mobile version