Fermierii care încasează pensie de vârstă nu vor mai fi pentru a beneficia de subvenții. Este ceea ce propune Comisia Europeană iar măsură trebuie implementată de statele membre ale UE până cel târziu în 2032. 

În această săptămânâ Comisia Europeană a prezentat alocarea bugetară pentru exercițiul financiar 2028-2034. CE propune această prevedere în viitoarea Politică Agricolă Comună. Astfel, din cele 2.000 de miliarde euro, 302 miliarde merg în sectorul bugetar, cu un sfert mai puțin față de exercițiul financiar care se încheie în 2027. Suma a fost de 387 miliarde euro.

Bugetul general al UE pentru 2028-2034, „cel mai ambițios propus vreodată, mai flexibil şi mai transparent” în viziunea preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi de 2 trilioane de euro, mai mare decât cel anterior, însă vine la pachet cu noutăţi.

Una dintre modificările majore care au generat reacţii negative încă de când au fost enunțate este fuziunea a două mari direcţii bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru agricultori, şi fondurile de coeziune. Acest pilon va avea alocate 865 de miliarde de euro, din care 300 de miliarde de euro vor fi direcţionate pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor, după cum a enunţat preşedinta CE.

Noutatea este că fermierii care primesc pensie de drept nu vor mai fi eligibili la plata subvențiilor și de plăți directe la hectar. Prin această măsură, Comisia Europeană vrea să accelereze schimbul de generații în sectorul agricol.

Mai mult, sprijinul pentru tinerii fermieri va fi extins. Statele membre ale UE trebuie să implementeze această măsură până cel târziu în anul 2032.

În România vârsta de pensionare la bărbați este de 65 de ani, iar la femei de 63 de ani.

Precizările parlamentarilor europeni și ale ministrului Florin Barbu 

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, raportorul acestui buget, a declarat că „România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de CE”.

„Comisia propune o nouă abordare pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune: să existe un plan național pentru fiecare stat membru și fiecare guvern să decidă ce sumă alocă fermierilor. Aceasta ar duce la o concurență neloială între aceleași categorii de beneficiari din diferite state membre”, a explicat Mureșan, pe Facebook.

La rândul său, ministrului Agriculturii Florin Barbu a spus că fermierii au nevoie de finanţare flexibilă, adaptată situaţiilor din teren, fără presiuni birocratice inutile, pentru a-şi canaliza energia pe realizarea de producţii bune.

„Susţin demersul asociaţiilor de fermieri care au lansat o petiţie pentru menţinerea actualei forme pentru finanţarea agriculturii, pentru că sunt adeptul colaborării strânse între fermieri şi autorităţi”, a subliniat Florin Barbu, pe Facebook.

„Fermierii au nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a continua să asigure securitatea alimentară a întregii Uniuni Europene! Este obligatoriu ca noua PAC să fie capabilă să răspundă nevoilor reale ale fermierilor. Integrarea PAC într-un «fond unic» ar însemna dificultăți suplimentare pentru fermierii din întreaga Europă și mai puține șanse de dezvoltare pentru mediul rural. Am transmis, din nou, oficialilor de la Bruxelles că poziția României este de a susține o Politică Agricolă Comună puternică, distinctă de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari, subvenții și investiții”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Editor : A.P.

Share.
Exit mobile version